Actual

Povestea sfasietoare a Doinei Postolachi, scriitoarea diagnosticata cu scleroza multipla! Medicii i-au spus ca va deveni o leguma, dar ea nu s-a dat batuta

STIRILE
WOW
TOP
WOW
  • Citite
  • Comentate
Publicat 19 iun 2017

Doina Postolachi este unul din oamenii pentru care optimismul nu a mai fost o alegere, ci o necesitate, pentru a trece cu bine de incercarile vietii.
Originara din Republica Moldova, Doina a imbratisat in urma cu mai multi ani Bucurestiul, care intre timp, i-a devenit o a doua casa.
Numeroasele carti pe care le-a scris de-a lungul anilor i-au dat forta sa isi continue viata, viata care nu a fost deloc blanda cu ea.

"Povestea mea e una foarte interesanta. Dintotdeauna am fost o fire mai fragila, bolnavicioasa. La 22 de ani am facut meningita, am scapat ca prin minune. La 28 cu scleroza multipla, la 30 cu lupus, iar pe langa astea mai am si alte cateva afectiuni.
Cand m-au diagnosticat cu meningita mi-au zis ca daca as fi intarziat cu 15 minute la medic, as fi venit de dupa colt.
Am renuntat la scris din cauza asta. Mi se zicea ca e riscant sa fii artist in ziua de astazi pentru ca mori de foame. La 28 de ani m-am reapucat de scris.
Doctorii mi-au spus ca bolile incurabile nu au o explicatie, nu se stiu cauzele si ramane sa iti duci crucea tot restul vietii.
Am fost ingrozita, paralizasem, iar eu nu am vrut sa traiesc toata viata la pat"
, a povestit Doina la WOWbiz.

Doina nu s-a lasat prada disperarii si a inceput sa studieze carti de spiritualitate pentru a intelege ce i se intampla.

"M-am reintors la scris, cu fiecare carte, cu fiecare rand, m-am simtit mai bine. Opt ani am fugit de doctori, nici nu voiam sa ii mai vad. Atat de tare m-am speriat atunci incat mi-a fost frica sa mai am de-a face cu ei. Am mers singura mai departe, doar cu lucrul mental.



Am fost paralizata, am mai mers inca vreo trei luni, dar foarte lent. Dupa asta am cedat, in patru labe si atat. Nu am vrut sa ma intorc in Chisinau, nu am vrut sa fiu o povara pentru ai mei. Daca nu au putut face ceva doctorii, ce puteau face ai mei?
M-am gandit de vreo 50 de ori la sinucidere intr-o singura luna. Acum o zic in gluma, nu as mai face-o. Dar daca viata asta imi da inca o viata pe care nu o voi mai avea vreodata? Vreau sa scriu, vreau sa citesc, vreau sa fac lucruri frumoase. Fara asta nu cred ca puteam plati forta. E un pret pe care il avem de platit pentru a ne merita puterea"
, a mai spus ea.

In ciuda talentului ei, Doina cu greu reuseste sa traiasca din vanzarea cartilor.



"Mai grea decat boala este saracia. Am avut o pensie de handicap de 39 de lei. M-au ajutat foarte mult prietenii de pe Facebook care imi mai cumparau carti. Pot fi cinci luni in care nu vad absolut nimic. Am avut o datorie mare la intretinere, riscam sa ajung in strada. Singura mea salvare este vanzarea de carte, dar e greu".
De parca nu era suficient de bolnava, vederea a inceput sa ii fie si ea afectata.

"Am fost la un pas sa imi pierd vederea si mi-a fost teama. Nu am vrut sa imi afecteze scrisul. Cu ochiul stang nu mai vad aproape deloc. Cumva, atunci cand mi s-a inchis un ochi, parca mi s-a deschis altul.
Nu vreau sa para ca cersesc, imi pare rau ca plang, vreau doar sa fac un apel la bunavointa oamenilor.
Cred ca a fost vorba si de un blestem. In familia mea au fost multe necazuri. Fratele meu a murit la doi ani si jumatate, iar al doilea frate era in masina cu alti amici. Intamplarea a facut sa intre intr-un stalp si doar fratele meu sa moara, restul nu au patit nimic. Suntem incercati.
Tatal meu a venit vara trecuta in Bucuresti, ma ajuta cu banii de chirie. Ai mei, de cand au divortat, au locuit separat. Tata nu are casa. Are doua universitati si studii inalte militare la Leningrad. Ma gandesc de multe ori, cand Doamne fereste, tata nu va mai fi, ce o sa ma fac singura, pe drumuri?".


Desi este inzestrata cu o frumusete naturala aparte, Doina nici nu se gandeste la posibilitatea de a avea pe cineva alaturi.

"Cine ar vrea o nevasta cu bastonul dupa usa? Clar ca as vrea, dar m-am dezvatat. Eu am uitat ce inseamna sa flirtezi", a spus ea, facand haz de necaz.

Singurul barbat care ii este alaturi este tatal ei, de la care a invatat sa fie optimista, in ciuda necazurilor care au venit spre ea.


"Doina a fost al treilea copil care s-a nascut si al treilea care a intrat in lupta cu boala. O duceam in brate din apartament pana la vagon, nu ne inspaimanta, traiam numai cu gandul si vrerea ca va fi schimbare in mai bine. Noi luptam, trebuie sa mergem inainte ca va fi bine.
M-am intrebat de fiecare data de ce familia mea a trecut prin atatea greutati. Ma gandeam ca e un semn de nevrere de a fi o familie sanatoasa si puternica"
, a mai spus tatal scriitoarei.

Tot cei care isi doresc sa o ajute pe Doina o pot face prin intermediu contului bancar afisat in imaginea de mai sus.

 

print
Stiripesurse.ro
Batranelul din Neamt, care mergea 10 km pe jos in fiecare zi dupa paine, a murit lovit de o masina! Ce soarta CRUDA! Cum s-a intamplat nenorocirea!
Batranelul din Neamt, care mergea 10 km pe jos in fiecare zi dupa paine, a murit lovit de o masina! Ce soarta CRUDA! Cum s-a intamplat nenorocirea!
X