24 ianuarie 2020 zi liberă. Ce sărbătoresc românii în această zi

24 ianuarie 2020 zi liberă. An de an, pe data de 24 ianuarie, toți românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859. Din anul 2016, data de 24 ianuarie a devenit zi liberă nelucrătoare.

Distribuie pe:

24 ianuarie 2020 zi liberă. Ce sărbătoresc românii în această zi
24 ianuarie 2020 zi liberă. Ce sărbătoresc românii în această zi

Ce alte zile libere legale primesc românii în 2020:


In articol:

1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou
24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
17 aprilie (Vinerea Mare), 19 -20 aprilie 2020 ( Paște ortodox)
1 mai — Ziua Muncii
1 iunie - Ziua Copilului
7 iunie, 8 iunie — Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Națională a României
25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul

24 ianuarie 2020 zi liberă. Ce sărbătoresc românii în această zi
24 ianuarie 2020 zi liberă. Ce sărbătoresc românii în această zi

24 ianuarie 2020 zi liberă. Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.

Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Citeste si: Doliu şi pierdere grea în PSD! A fost răpus de Covid-19 la doar 56 de ani - evz.ro

Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.

Citeste si: Bebeluș născut prematur, mort după trei săptămâni. Avea o alcoolemie de 3,2 mg/l când a venit pe lume

Citeste si: Cornel Galeș, chemat la tribunal la 3 luni după moarte! Apar informații noi despre războiul pe moștenirea Ilenei Ciuculete EXCLUSIV

Citeste si: Primele imagini cu Prințul Harry și Meghan Markle după ce au renunțat la titlul regal. Detaliul care a stârnit entuziasmul fanilor

Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Galerie foto  Urmatorul articol
Citește și:

Simona Bacia, o fetiță de 12 ani din Petronșani este căutată cu disperare de părinți după ce a dispărut de la școală

Blestemul din familia Denisei Manelista lovește din nou! A murit… ”S-a dus după Denisa, o iubea prea mult” EXCLUSIV

Abi Talent îi jignește pe concurenții de la Puterea dragostei! Bogdan Mocanu i-a dat dreptate

Cum arăta Vlăduța Lupău în 2012, când nu era cunoscută și cânta prin biserici

Criminala de la metrou, ținută în celulă non-stop! Prin ce trece Magdalena Șerban în penitenciar

Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Cookies