Stiri

Alexandru Ioan Cuza, cel care a făcut Mica Unire, pasionat de… femei și petreceri! Amantele lui au rămas în istorie

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. E cel care a avut, alături de colaboratorul lui cel mai apropiat - Mihail Kogălniceanu, un rol hotărâtor în modernizarea Țărilor Române. Fără să I se nege însă calitățile, Alexandru Ioan Cuza, făuritorul Micii Uniri, a fost acuzat de viațâa boemă pe care o ducea, alături de amante și prietenii lui.

Distribuie pe:

Autor: Radu C. Munteanu

Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a inițiat și a impus aplicarea unor reforme importante care au fixat un cadru modern pentru dezvotarea țării: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma justiției, reforma învățământului, în timpul domniei lui au fost înființate primele universități românești (în Iași la 1860 și la București în 1864) și învățământul primar a devenit obligatoriu. Acestea sunt doar o mică parte ale realizărilor lui Alexandru Ioan Cuza, unui dintre cei mai iubiți domnitori ai României.

Citeste si: La mulţi ani, România! Centenarul Marii Unirii, minut cu minut pe WOWbiz.ro. Imagini LIVE de la paradele militare de la Bucureşti şi Alba Iulia

Citeste si: Creatorul Marii Uniri de la 1918 a murit în condiţii suspecte! Ion I. C. Brătianu a fost răpus de amigdalită şi de un malpraxis, dar s-a vorbit şi de ”contaminare cu streptococi înalt patogeni de către agenţii Moscovei”

Citeste si: Femei exceptionale, care au marcat istoria, celebrate de vedetele Kanal D! Campania „Femei pe bancnote” readuce in atentia romanilor, de Centenar, meritele unor personalitati feminine remarcabile

Cu toate acestea, pe lângă legendele cu privire la calitățile sale, au apărut și altele. Unele legate de viața boemă pe care o ducea, de pasiunea pentru femei pe care o avea, iar petrecerile lui ar fi, acum, caracterizate de fiind… scandaloase. ”Cuza de la început s’a arătat un mare berbant. Venise’n lagăr (notă: tabăra armatei române) doamna Crețulescu, căreia i se mai zicea și Madame Chipiu, pentru că purta chipiu de colonel. Se mai spunea că generalul Florescu, care era și ministru de război, i-a trimes vorbă să nu mai poarte chipiu, că face rușine armatei și ea i-a răspuns „că e altul mai mare ca el, căruia îi face plăcere să o vadă cu chipiu de colonel”. Se mai vorbea printre noi de o femeie frumoasă, care se furlandisea pe acolo și despre care se zicea că a trimis-o guvernul austriac ca spioană pe lângă Cuza, ca să afle secretele armatei, fiind informat că Cuza era un mare amator de a „cunoaște” femei nostime. Nu știu dacă nemțoaica a putut afla ceva; destul este că peste puține zile s’a făcut nevăzută. Se zicea prin lagăr că Florescu i-a făcut vânt. Cu Crețuleasca nu se jena Cuza și făcea calvacade pe câmp", scria prof. dr. C. Severeanu în „Îndoita alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza” publicat în „Revista Generală Ilustrată”, în 1929.

Cu toate acestea, la acea vreme, Alexandru Ioan Cuza, cel care a făcut Mica Unire, era deja căsătorit cu Elena Cuza, o femeie timidă, retrasă, lipsită de încredere în forțele sale, total deosebită energicul și nestatornicul ei soț. Ruptura dintre cei doi soți a fost datorată în parte și faptului că Elena Cuza nu putea să îi ofere moștenitori domnitorului.

Prima mare dragoste extraconjugală a lui A.I. Cuza se pare că a fost cea pentru Cocuța Vogoride, soția caimacamului antiunionist Nicolae Vogoride. Acesteia îi datorează Cuza ascesiunea rapidă în ierarhia militară și în doar câteva luni ale anului 1857 viitorul domnitor a fost avansat de la gradul de sublocotenent la cel de colonel. Tot Cocuța Vogoride e cea care a transmis unioniștilor scrisori ale soțului ei, Nicolae Vogoride, scrisori care dovedeau falsificarea alegerilor din 1857. Acestea au fost folosite de partizanii unirii pentru denunțarea ilegalităților în fața reprezentanților puterilor occidentale și au dus în cele din urmă la anularea scrutinului. Se organizează în anul următor divanele ad-hoc și, în final, Alexandru Ioan Cuza este ales în ianuarie 1859 domn al ambelor Principate Române.

Elena Maria Catargiu-Obrenovici (n.1835 în Iasi - d. 1876 în Dresda), cea care a fost amanta si mama copiilor lui Alexandru Ioan Cuza. Frumoasa prințesă din casa domnitoare a Serbiei Maria Obrenovici a rămas în istorie nu atât prin faptul că a fost mama Regelui Milan al Serbiei ci mai ales datorită relației sale amoroase cu A.I.Cuza. Una din cele mai frumoase și controversate femei ale Iașului acelor timpuri, Maria Obrenovici, după două căsătorii eșuate, a fost iubita domnitorului român – căruia i-a făcut de altfel 2 copii. Alexandru Ioan Cuza i-a amenajat Mariei Obrenovici o casă în apropierea palatului – nu foarte mare, dar deosebit de cochetă și de luxos amenajată. Relația dintre Maria Obrenovici și A.I.Cuza a durat până la detronarea acestuia. O picanterie a istoriei: în noaptea detronării, când organizatorii loviturii de palat au intrat în dormitorul domnitorului, acesta era în pat nu cu soția lui, Elena Cuza, ci cu… Maria Obrenovici, aceasta fiind bănuită că, de fapt, amanta lui trecuse și ea de partea “monstruoasei coaliții” care organizase lovitura de palat.

 

Vezi doar pe stirilekanald.ro cum se comporta Alexandru Ioan Cuza cu cei care furau din avuția statului și cum a pus bazele luptei anticorupție din România

 

“Conspirația s'a făcut cu atâta îndemânare, încât a fost o surprindere. Se svonise ceva: se spune că Nae Orășanu, om de încredere la palat, spusese lui Cuza că se pregătea ceva rău. Cuza a chemat pe G. Lecca, comandantul vânătorilor din gardă și i-a spus să întărească garda Palatului; el nu știa că Lecca era tocmai omul de încredere al conspiratorilor. Lecca a asigurat pe Cuza că toate măsurile sunt luate, că a întărit posturile de pază și tot batalionul este concentrat în jurul Palatului. Adevărul așa era, dar măsura era luată tocmai ca să asigure fapta conspiratorilor. Colonelul Haralambie care era câștigat de complotanți, a dat ordin ca toate tunurile Regimentului de artilerie ce comanda să aibă roatele înfășurate în funii de fân ca să nu facă sgomot noaptea și să fie așezate în jurul Palatului. Colonelul Solomon nu intrase în complot și fiindcă era de temut, a fost arestat. Cuza, crezându-se în siguranță, își continua viața neregulată, și-a chemat metresa (Maria) și s'a culcat liniștit. Când conspiranții au pătruns în Palat, au găsit în pat și pe metresa lui. Ofițerii, căci toți câți au intrat în Palat erau ofițeri, au prezentat actul de abdicare și pentru a merge mai repede, unul din ei, mi se pare Căpitanul Pilat, pe atunci locotenent, a întors spatele pe care s'a pus hârtia și Cuza a subscris-o. Se mai spunea cum că Cuza ar fi zis că și dorința lui era abdice în favorul unui Domn străin. El a făcut ca țiganul când i-a luat vântul căciula și a spus că nu îi părea rău că tot avea să o dea de pomană. Pe când se îmbrăca Cuza, se îmbrăca și Maria Obrenovici. Pe Cuza l-au urcat într-o trăsură având alături doi ofițeri, iar caii îi conducea un unchi al lui C. Nacu (ceaprazar). Trăsura s'a oprit aproape de biserica Sf. Gheorghe, casa din colț, unde se afla magazinul de cufere și rogojini, etajul de sus, unde locuia C. Ciocârlan, prefectul de Ilfov. Amanta lui Cuza, la brațul unui ofițer, a fost condusă la locuința ei”, scria în “Amintiri de la detronarea lui Cuza” prof. dr. C. Severeanu.

La data de 13 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil în Germania, unde a fost urmat de soţia sa Elena Cuza şi de cei doi fii nelegitimi ai săi. Şapte ani mai târziu, la data de 15 mai 1873, Cuza a murit la Heidelberg, din cauza bolilor de inimă şi a afecţiunilor de la plămâni. La nici trei ani distanţă, în 1876, Maria Obrenovici se sinucide la Dresda, trupul ei neînsufleţit fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

 

Petrecerile lui Alexandru Ioan Cuza, organizate cu femei din lumea bună

 “Liebrecht era unul din confidenții lui Cuza. Între altele, avea misiunea de a găsi femei pentru distracțiile lui Cuza. Era un timp când le cam isprăvise, dar un dibaci agent de poliție i-a spus că a mai descoperit una. Liebrecht s'a dus la Cuza și i-a spus:

- Am mai găsit una, Măria Ta.

- S'o aduci măi parșivule... tu-te în mamă.

Seara a și fost adusă la palat la Cotroceni.

Peste o zi Cuza lucra cu primul-ministru Nicolae Krețulescu, s'a anunțat Domnului că a sosit boierul V., tatăl fetei; ‹‹Să intre!›› spune Cuza. V. era surd și la tot ce i-a vorbit Cuza el răspundea ce-l durea pe el: cerea o slujbă. Cuza s'a adresat ministrului spunându-i să-i dea o slujbuliță mai mică că nu a fost mulțumit de calitățile fetei (acestea mi le-a povestit Nicolae Krețulescu, când vorbeam odată despre defectele lui Cuza).

Tot Krețulescu mi-a spus că odată, pe când lucra cu Cuza, într’o afacere serioasă, Cuza i-a spus: ‹‹Ascultă doctore, mai lasă dracului aceste afaceri, căci m’am plictisit și spune-mi dacă nu ai vreo doctorie căci mi-au scăzut puterile››. Un alt caz: destrăbălarea de la palat era prea de oaie, așa încât oamenii politici intraseră în mare grije și au voit să mai încerce și prin intervenția Mitropolitului Nifon, și l-au trimis la Cuza să-i spuie că lucrurile nu merg bine în Țară și că rumoarea publică îi este contra, din cauza relelor ce se petrec. La toate câte i-a spus Mitropolitul, Cuza i-a răspuns: ‹‹Ascultă părinte, toate sunt bune, dar mai bine ar fi să faci ceva rugăciuni, căci m-au lăsat puterile››. De obicei Cuza se servea de expresiuni cu totul altele, care se pot spune dar nu se pot scrie”, mai apare în articolul “Amintiri de la detronarea lui Cuza”, scris de prof. dr. C. Severeanu pentru „Revista Generală Ilustrată” în numărul din februarie-martie 1929.

 

160 de ani de la Mica Unire

Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și econunirea-principatelor-romaneomică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

Galerie foto 
Setări confidențialitate