In articol:
- Virgil Bălăceanu, general în rezervă al armatei Române: „Rusia este undeva departe și lucrul acesta se vede în războiul din Ucraina.”
- Gen. Virgil Bălăceanu: „Este greu să identificăm un stat sau un grup de state care să-și permită un război deschis cu NATO.”
Statele Unite ale Americii și China au investit cel mai mult în apărare în 2021 și, împreună, au reprezentat 52% din cheltuielile totale pentru armament la nivel mondial.
Pentru prima dată în istorie, suma totală investită în armatele lumii a depășit 2 bilioane de dolari (1,8 bilioane de euro).Virgil Bălăceanu, general în rezervă al armatei Române: „Rusia este undeva departe și lucrul acesta se vede în războiul din Ucraina.”
Who were the 5 largest military spenders in 2021?
— SIPRI (@SIPRIorg) April 24, 2022
1) USA🇺🇸
2) China🇨🇳
3) India🇮🇳
4) UK🇬🇧
5) Russia🇷🇺
Together they accounted for 62% of world military
spending. New SIPRI data out now ➡️ https://t.co/9dsFAulApR pic.twitter.com/7mP3Yfo6gh
Bugetul total pentru armatele lumii s-a ridicat la 2,113 bilioane de dolari, cu 0,7% mai mult decât în 2021 și cu 12% mai mult decât în 2012. „Campioanele” investițiilor în apărare au fost SUA, China, India, Marea Britanie și Rusia, care au constituit 62% din cheltuieli.
În ciuda impactului economic al pandemiei de coronavirus, bugetul pentru apărare la nivel mondial a crescut pentru al șaptelea an la rând.SUA a investit semnificativ mai mult decât orice altă țară din lume, aproape triplu față de țara de pe locul al doilea, China, însă mai puțin decât în anii anteriori, preferând să se concentreze mai mult pe cercetare și dezvoltare. China a crescut bugetul pentru apărare, pentru al 27-lea an la rând, la 293 de miliarde de dolari.
Citeste si: Vestea tristă a zilei despre Saveta Bogdan. Să ne rugăm pentru ea..- bzi.ro
„Puterea militară a lumii o reprezintă puterea pe care o au Statele Unite. China vine pe locul doi, datorită dezvoltării economice, care-i permite să investească din ce în ce mai mult în înarmare. Rusia este undeva departe și lucrul acesta se vede în directă conexiune cu modul în care evoluează războiul din Ucraina. Ei sunt sub 100 de miliarde, ceea ce înseamnă puțin pentru o armată de dimensiunea armatei Federației Ruse. Drept dovadă că în Ucraina nu apar cele mai noi echipamente care au fost lansate pe piață. De la noi tancuri, la noi transportoare amfibii blindate, mașini de luptă ale infanteriei și alte sisteme de lovire. Ele au fost produse de complexul militar rusesc, dar producția, prototipul, intrarea în înzestrare pentru una sau două unități nu asigură o suficiență de dotare modernă a unei grupări de forțe așa cum este cea care a trecut la invazia Ucrainei”, a precizat generalul Virgil Bălăceanu în exclusivitate pentru WOWbiz.ro.
Gen. Virgil Bălăceanu: „Este greu să identificăm un stat sau un grup de state care să-și permită un război deschis cu NATO.”
Virgil Bălăceanu, general în rezervă al Armatei Române
Un al aspect important al raportului publicat recent de Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace din Stockholm este cel al mobilizării generale a NATO în ceea ce privește investițiile în apărare. 8 țări membre au atins în 2021 ținta de 2% din PIB, în creștere față de doar 2 în 2014, când au început tensiunile dintre Ucraina și Rusia.
„Înarmarea poate să constituie elementul principal al descurajării. NATO este o alianță politico-militară care, prin forța sa, descurajează. Este greu să identificăm un actor sau un actor-grup de state care să-și permită un război deschis cu NATO. Noi trebuie să discutăm în termenii a ceea ce a reprezentat înarmarea nu în decursul istoriei, pentru că armatele moderne au dus și campanii de cucerire, dar așa a fost dezvoltarea istorică în perioada respectivă. Pornind de la experiența Războiului Rece, care este o experiență bună, până la urmă, Războiul Rece n-a însemnat un război între cele două mari alianțe la vremea respectivă. Chiar clasic, dacă s-ar fi dus, ar fi fost distrugător. Este vorba despre NATO și Organizația Tratatului de la Varșovia, care au investit masiv în înarmare pe toată perioada Războiului Rece”, le-a explicat Gen. Virgil Bălăceanu jurnaliștilor WOWbiz.
Ucraina iese și ea în evidență în calculul cheltuielilor pentru apărare. Suma alocată de aceasta a crescut cu 72% față de 2014, anul anexării Crimeei de către Rusia. Ucraina a cheltuit 5,9 miliarde de dolari, adică 3.2% din PIB, în 2021. Ucraina ar fi avut un avantaj major dacă aplicația ei pentru aderarea la NATO din 2008 nu ar fi fost anulată doi ani mai târziu de președintele Viktor Yanukovich, care a preferat să păstreze țara neutră.
„Elementul prinicipal al politicii NATO este cel al descurajării și al apărării. Cel mai important este descurajarea. Disproporția forțelor este necesară, pentru că asigură securitatea. Războiul din Ucraina aduce în discuție dacă neutralitatea este benefică sau nu. Discutăm mai ales cazurile Finlandei și Suediei. Dacă Ucraina ar fi fost acceptată în NATO prin Membership Action Plan, nu cred că astăzi asistam la o invazie a Federației Ruse”, a adăugat Gen. Virgil Bălăceanu.
