Călin Georgescu a fost trimis în judecată! Fostul candidat la prezidențiale, acuzat de tentativă de lovitură de stat

Maria Georgiana Autor

Publicat: 18:03, 16 septembrie 2025

Marți, 16 septembrie, Călin Georgescu a fost trimis în judecată, fiind acuzat de tentativă de lovitură de stat.

Astăzi, 16 septembrie, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în dosarul în care este acuzat că ar fi plănuit să destabilizeze România, sprijinit fiind de mercenarii conduși de Horațiu Potra.

De precizat este că Georgescu urmează să fie judecat pentru complicitate la acțiuni contra ordinii constituționale, riscând până la 10 ani de închisoare în acest context.

Citeste si: Lucia riscă eliminarea din „Casa iubirii”! Aflați ce se va întâmpla în ediția de duminică, 2 noiembrie, de la orele 16:00 și 19:00, la Kanal D- kanald.ro

Citește și: Călin Georgescu neagă legătura cu avocatul săltat de poliție într-un dosar de agresiune sexuală cu o minoră: „Această asociere este falsă”. Ce spune despre scandalul în care este implicat bărbatul?

De asemenea, în acest dosar sunt trimise în judecată 22 de persoane, printre care și Horațiu Potra, care este considerat a fi liderul grupului.

Călin Georgescu riscă 10 ani de închisoare

În urmă cu mai bine de o lună, încadrarea lui Georgescu din dosar a fost schimbată din instigare în complicitate la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.

În acest context, dacă fostul candidat la prezidențiale va fi găsit vinovat, el riscă între 5 și 10 ani de închisoare.

Citește și: Călin Georgescu a fost trimis în judecată! Procurorii îl acuză pe fostul candidat la alegerile prezidențiale de propagandă legionară

Reamintim că Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, punând la cale un plan de a destabiliza România, conform documentelor Parchetului, din luna februarie.

"În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51- 12:01, Călin Georgescu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud.

Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a

caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență. Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat (Călin Georgescu- n.r.), procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn

acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat (Horațiu Potra- n.r.) a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației.

Citeste si: Nicio persoană prezentă la Balul Bobocilor, unde Andreea Cuciuc și-a pierdut viața, nu a fost audiată nici până în ziua de astăzi! Dirijorul Nicolae Botgros se bazează pe decizia instanței: "Lucrul ăsta nu s-a întâmplat!"- kfetele.ro

Citeste si: CE A IEȘIT LA IVEALĂ despre bărbatul de 72 de ani care și-a ucis soția și apoi și-a luat propria viață: "Vă spun sincer că am amuțit, mai ales că știam că...". Gestul fatal care a declanșat tragedia din Bacău- radioimpuls.ro

Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30- 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus. Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat. Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:

În ceea ce privește noțiunea de ”ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia”, se arată în rechizitoriul procurorilor, potrivit antena3.ro.

Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale", mai arată rechizitoriul.