Cât de bogat era Iancu Flondor, politicianul care a contribuit la Marea Unire! ”Avea pe moșie 70 de servitori înarmați”

Iancu Flondor este  politicianul de al cărui nume a fost atât de strâns legat ”actul istoric de la 1918, încât aproape s-a identificat cu dânsul”.

Distribuie pe:

Autor: C.L.

Una dintre cele mai importante personalități care au contribuit la Marea Unire a fost Iancu Flondor. El a fost liderul românilor bucovineni  și și-a asumat fără ezitare riscurile acțiunii care a dus, în cele din urmă, la Unirea Bucovinei cu Regatul României. Asta deși, ar fi putut fi executat de autoritățile austriece.

Politicianul provenea dintr-o familie de boieri, trăia pe o moșie mare care-i uimea pe cei care o vizitau. Aici, politicianul organiza adevărate întâlniri politice.

Gazetarul Valeriu Braniște a descris viața de la conacul familiei, unde Iancu Flondor se dedica „fericirii sale casnice și administrației moșiei”. Braniște a stat o vreme la conacul de la Storojineț, Flondor punându-i la dispoziție biblioteca sa, pentru a lucra. Prezența sa la Storojineț era „mare secret”, declarând dacă era întrebat că este o rudă a „boierului”.

Despre perioada în care a stat la conacul familiei Flondor, Braniște își amintea cu plăcere: „Atmosfera era distinsă, dar foarte intimă. Țineau cu toții la mine. Mă simțeam atât de acas pe moșie, de parcă tot aici aș fi fost. Seara se mai făcea muzică. Doamna era o excelentă pianistă, dar nu cânta niciodată când o rugai, ci numai când avea dispoziție”.

Moșia era mare, fiind amplasată „într-un complex arător și pădure de mare extindere , spune Braniște, care povestește că „Flondor cultiva intens moșia. Avea velniță (fabrică de spirt) și îngrășa vite cu lăturile velniței, transportându-le direct la Viena. Erau grajduri enorme unde ținea vitele la îngrășat. În pădure avea căprioare. Pe moșie avea cam 70 servitori înarmați ca păzitori în diferitele puncte. În jurul conacului (modern cu etaj) și o terasă mare , era un parc bine îngrijit, cu lac în care se aflau lebede. În conac erau apartamentele lui și ale doamnei, separate de o boltă, apoi saloanele și pânzitorul, o sală de biliard și camerele pentru oaspeții doamnei și eventual pentru familii. Pentru bărbații oaspeți era o zidire deosebită, nu departe de conac, o botezasem «mânăstire»”.

Tot Braniște își amintea că Iancu Flondor făcea regulat sport și că existau băi de aburi separate pentru femei și bărbați. În aceste băi, bărbații se adunau vara și purtau discuții politice alături de gazdă.

Iancu Flondor a înființat un ziar

În perioada 1895-1904, Iancu Flondor este ales deputat în Dieta Bucovinei, promițând că va „lucra totdeauna într-acolo ca limba noastră să domineze nu numai în cameră, ci să fie întrebuințată și în actele oficiului”.

Colaborarea cu „bătrânii” români bucovineni nu a fost una de durată, iar în 1897 „tinerii”, în frunte cu George Popovici și Iancu Flondor, părăsesc Partidul Național Român. Aceștia înființează un nou ziar, „Patria”, care înlocuiește „Gazeta Bucovinei”. Redacția va fi condusă de Valeriu Braniște, principalul finanțator fiind Iancu Flondor (care contribuise și la înființarea ziarului „Dreptatea”).

Elita politică a românilor din Bucovina trecea printr-o perioadă tulbure, marcată de conflicte interminabile între diverse facțiuni. Afectat de aceste lupte, Iancu Flondor își retrage în 1900 sponsorizarea ziarului „Patria”, care astfel își încetează apariția și decide să se retragă din viața politică, după ce redactează programul noului Partid Poporal Național. Era prima dintre cele patru retrageri ale sale, despre care putem spune că sunt o caracteristică a activității politice a lui Flondor. De fiecare dată însă, nu putea sta prea mult departe de luptele românilor din Bucovina și revenea în fruntea elitei românești exact când aceasta avea mai mare nevoie de el.

Iancu Flondor este chemat în fruntea românilor bucovineni în 1918. La 14/27 octombrie 1918 a fost convocată o adunare a românilor din Bucovina, care votează unirea provinciei cu Regatul României. Tot atunci este format un Consiliu Naţional și un organ cu caracter de guvern numit Consiliul Secretarilor de Stat, format din 14 secretari de stat.

Guvernul provizoriu avea un Comitet Executiv, al cărui preşedinte a fost ales Iancu Flondor. La 15/28 noiembrie are loc Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, unde Iancu Flondor le spune celor prezenți că „o iobăgie națională de aproape un secol și jumătate, pe cât de dureroasă, pe atâta de rușinoasă, e pe sfârșite. Poporul român din Bucovina este pe cale de a sparge și de a lepăda lanțul care i-a ferecat sufletul”. Congresul hotărăște „unirea necondiționată și pe vecie” a Bucovinei cu România.

SURSA: Historia.ro

Galerie foto 
Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Setari de confidentialitate