Herta Müller: "Cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim este singurătatea"

Herta Müller, care face parte dintre scriitorii invitaţi la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, a declarat vineri, la o conferinţă, că "cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim e singurătatea", făcând referire la perioada comunistă şi la problemele avute cu Securitatea.

Distribuie pe:

Autor: V.P.

fara descrierePe lângă Herta Müller, la conferinţa de presă au mai participat Denisa Comănescu, directorul editurii Humanitas Fiction, agentul literar Simona Kessler şi Dan Lungu, managerul Festivalului de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT).

Întrebată despre modul în care a fost scris volumul de memorii "Patria mea era un sâmbure de măr" şi cum a fost ales titlul, Herta Müller a declarat: "M-am întâlnit cu o doamnă care e critic literar din Austria şi ea mi-a pus întrebările şi eu am răspuns, dar nu este o carte de interviuri. Eu am răspuns mai întâi oral şi apoi în scris". Aceasta a explicat că este vorba despre o carte în care vorbeşte despre copilăria din satul şvăbesc, plecarea la oraş, întâmplările din liceu, experienţele la fabrica de sârmă, problemele cu Securitatea, emigrarea şi de ce scriu oamenii. "Intervine un moment când îţi dai seama că te ajută pe undeva să scrii, îţi dă un sprijin intern", a declarat scriitoarea.

În ceea ce priveşte titlul cărţii, aceasta a spus că este un vers pe care l-a creat pe vremea când era chemată la interogatorii la Securitate. Herta Müller a intrat în vizorul Securităţii şi a început să fie persecutată după refuzul ei de colaborare şi în urma prieteniei cu membrii societăţii Aktionsgruppe Banat.

"Când am fost chemată la interogatorii, învăţasem, ca să mă liniştesc, să-mi astâmpăr frica, să-mi spun, în cap, versuri. Câteodată, şi în timpul interogatoriului, când securistul te făcea gata sau simţeai că nu mai suporţi, am avut posibilitatea să mă sustrag, spunându-mi în cap altceva şi să nu-l mai ascult câteva clipe şi atunci m-am folosit de poezii şi câteodată am făcut şi eu rime. Am avut şi în Aktionsgruppe Banat obiceiul, câteodată, când aveam nişte zile de prostie, mai râdeam. A fost foarte necesar să ne bucurăm. Chiar dacă eşti disperat sau nu mai ştii cum se continuă ziua şi viaţa, în general, te prosteşti şi asta am şi făcut de multe ori şi atunci ne-am spus tot ce am avut de spus sub formă de rime. Fiecare, dacă spunea ceva, celălalt trebuia să răspundă prin rimă şi atunci asta am făcut, câteodată ore în şir, două, trei ore, până eram beţi de rime, că rima te-mbată. Şi atunci când te-a îmbătat rima nu mai poţi să te opreşti. De multe ori, după aia, eu am simţit că nu mai pot să mă opresc, că rimez în continuare, în cap, pentru mine. O rimă din asta pe care am făcut-o când am fost la interogatoriu a fost «Patria mea este un sâmbure de măr». În germană rimează, în română nu mai rimează - «Mein Vaterland ist ein Apfelkern». Atunci am făcut cu «ist» - «este», acum am făcut cu «a fost». Din fericire, putem să schimbăm timpul verbului, că s-a schimbat regimul. Dacă n-am fi putut să schimbăm timpul verbului, n-aş fi aici. Deci din rimă am luat titlul cărţii", a declarat Herta Müller la conferinţa de presă.

Întrebată dacă celebritatea poate fi copleşitoare, Herta Müller a spus că nu o preocupă acest aspect.

"Nici nu ştiu dacă sunt celebră, ce e asta? Pentru mine este pur şi simplu ceva abstract. Sunt lucrurile care sunt în afara mea şi se întâmplă ca reacţie la lucrurile pe care le-am făcut. De fapt, nu eu sunt celebră, dacă e ceva atunci sunt cărţile. Nu mă simt eu, nu e la adresa mea. Câteodată trebuie să suport această idee falsă, greşită", a spus Herta Müller, subliniind că tocmai din acest motiv sunt atâtea persoane la conferinţa de presă.

"Eu cred că sunt aceeaşi persoană care am fost şi înainte şi n-am niciun motiv să mă schimb. Mă schimb aşa cum se schimbă fiecare om, cu vârsta, cu ceea ce mi se întâmplă, dar în rest n-am niciun motiv să mă schimb", a completat scriitoarea. "Mie nu-mi stă tot timpul în minte că am un premiu, nici nu-mi amintesc de aşa ceva. Dacă eu sunt acasă şi am o viaţă normală şi mă ocup de toate cele cu care vă ocupaţi şi dumneavoastră şi orice om care îşi face viaţa zilnică, nici nu-mi vine-n cap că am aşa ceva. Şi de ce să-mi amintesc aşa ceva, că n-are tangenţă cu nimic. Dacă scriu, am aceleaşi probleme pe care le-am avut şi-nainte. Trebuie să lucrez şi-mi dau silinţa să iasă bine. Am acelaşi risc să greşesc, am acelaşi noroc să reuşesc, am ghinion să nu-mi reuşească", a adăugat aceasta.

Herta Müller a vorbit şi despre cum se transformă lucrurile atunci când le scrie.

"Se reconstituie, pentru că eu cred că limbajul îşi are propriile reguli şi limbajul este cel mai important în momentul în care scrii. Viaţa este una şi scrisul este alta. Şi scrisul este ceva cu totul artificial. Ca să apropii viaţa de limbaj este un act artificial şi trebuie să procedez aşa încât acest act să-mi reuşească. Şi atunci cuvintele sunt cele mai importante. (...) Trebuie să-mi reuşească să apropii această construcţie lingvistică de ceea ce s-a întâmplat în realitate. (...) Dacă limbajul acesta nu ţi-ar pune atâtea capcane, atunci nu aş avea nicio plăcere să scriu", a mai spus Herta Müller.

Întrebată în ce măsură s-a desprins afectiv de România şi ce sentimente are când pune piciorul pe pământ românesc, aceasta a spus că ţara aceasta este, într-o oarecare măsură, importantă pentru ea, deoarece a trăit peste 30 de ani aici.

"Pământul e peste tot la fel. Dacă pun piciorul pe pământ românesc, talpa nu mă mănâncă nici de plăcere, nici de durere. Chestia cu pământul nu mi se potriveşte. Pentru mine, România este ţara în care am trăit foarte mult, peste 30 de ani. Bineînţeles că România nu este o ţară oarecare, pentru că are foarte mult de-a face cu propria mea biografie. M-am îndepărtat de România pentru că asta trebuia. Eu, când am plecat din România, trei ani de zile a fost Ceauşescu în putere şi n-am putut să vin, am avut ameninţări cu moartea, şi în Occident, în Berlin, aşa că m-am debarasat şi nici nu mi-a venit ideea să sufăr de dor de casă. Am zis că ăştia m-au dat afară şi acum am trântit şi eu uşa. Deci, a fost şi ceva reciproc şi am fost sătulă până peste cap, după toate ce s-au întâmplat atunci cu Securitatea, şi cu colegii la locurile de muncă, şi toate şicanele, şi am fost singură. Cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim este singurătatea. Când nu mai vrea nimeni să aibă contact cu tine şi nu mai corespunzi. (...) Am fost şi foarte singură şi am fost şi foarte furioasă, şi am fost trădată de mii de ori de nişte oameni foarte normali, de colegi, cu tot felul de oameni cu care am avut de-a face. Asta este una şi alta este că ştiu ce-a fost şi cumva aparţin de ţara asta. Amândouă părţi sunt valabile şi asta e tot şi este un proces foarte normal şi foarte raţional. Nu sunt sentimentală, nu urăsc, văd lucurile unde şi cum au fost şi sunt valabile toate laolaltă", a declarat Herta Müller.

Aceasta a spus că ceea ce s-a întâmplat în România în perioada comunistă nu a mai fost în nicio altă ţară socialistă, iar "populaţia a suportat". "Pe mine asta de multe ori m-a deranjat şi m-a durut şi am văzut că lumea accepta foarte mult. Ni s-a furat viaţa şi toţi au acceptat. Iar cei puţini, care nu au acceptat, au fost lăsaţi singuri", a declarat Herta Müller.

Aceasta a vorbit şi despre relaţia dintre Angela Merkel şi Vladimir Putin, precizând că, din punctul său de vedere, nu este o relaţie bună.

"Eu ştiu că ea cu el telefonează, asta citesc în ziare. (...) Eu cred că Merkel nu-l agreează pe Putin. Ea se simte obligată, în funcţia ei de cancelar sau în numele Uniunii Europene, să-l mai ţină puţin în frâu, dar ea nu-l agreează şi asta sunt sigură. Probabil, ei cred că cineva trebuie să vorbească cu el din când în când ca să nu înnebunească, să n-o ia razna de tot", a afirmat scriitoarea.

De asemenea, Herta Müller a vorbit despre limbile pe care le cunoaşte, spunând că s-a simţit mereu nesigură.

"M-am simţit nesigură întotdeauna în privinţa limbii, pentru că, când am fost copil, am învăţat prima dată numai dialectul, în satul acesta şvăbesc, după aceea, când începea grădiniţa sau şcoala trebuia să învăţ germana literară, care se diferenţiază destul de mult de dialect şi tot timpul am făcut greşeli şi, după aceea, a venit limba română. (...) În fiecare dintre aceste limbi n-am fost sigură, de aia mi s-au părut că sunt împrumutate, că nu-mi aparţine nimic", a declarat Herta Müller.

Herta Müller s-a născut pe 17 august 1953, într-un mic sat din Banat unde se vorbeşte limba germană. Volumul "Nadirs" a marcat debutul în proză al scriitoarei, relatând povestea sinistră a vieţii dintr-un sat din România. O versiune cenzurată a romanului a fost publicată la Bucureşti în 1982. Doi ani mai târziu, scriitoarea a reuşit să trimită romanul peste hotare, iar versiunea integrală a romanului a fost publicată la Berlin.

Deoarece a scris despre experienţa ei în calitate de membru al unei minorităţi naţionale şi despre viaţa ei sub un regim dictatorial, Herta Müller a intrat destul de repede în vizorul Securităţii, expunându-se astfel în faţa multor interogatorii şi persecuţii.

Scriitoarea a reuşit să fugă din România, în 1987, stabilindu-se cu soţul ei la Berlin.

De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998). Scriitoarea este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungul anilor, a fost propusă de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, care i-a fost decernat în 2009, pentru "densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor".

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.


Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Setari de confidentialitate