Lăsata Secului 2019. Tradiţii şi obiceiuri

Se ştie că Lăsata Secului 2019 este sărbatorită duminică, 10 martie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare. Postul Sfintelor Paști este cunoscut și ca Postul Mare.

Distribuie pe:

Autor: Matei Vaihan

Lăsata Secului 2019. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană

Sărbătoarea de Lăsata secului 2019 prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă. Ea este celebrată fie în duminica Lăsatului sec de carne, fie în cea a Lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă. Ea este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte. Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca “de dulce”. În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. (citeşte ce vrăji se fac de Sfântul Andrei)

Lăsata Secului 2019.  În trecut, se aprindeau focuri rituale

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul. Se juca mult, se mânca și se bea din abundență. Sarbatoarea purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare. În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă. Acolo se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni. Lăsatul secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește “priveghi” și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou.

Citeste si: 1 Martie. Traditii si obiceiuri de Martisor in Romania. Legenda Martisorului

Citeste si: Traditii si obiceiuri de Sfantul Ion. Ce se intampla cu cei care nu se veselesc in aceasta zi

Citeste si: Ce trebuie să faci de Bobotează ca să-ţi meargă bine tot anul: tradiţii, superstiţii, obiceiuri

Lăsata Secului 2019.  “Cele bune să se-adune, cele rele să se spele”

Acolo sătenii cântau, jucau, mâncau și făceau strigături, cu urări pentru a fi iertați și purificați. În Maramureș, strigăturile se încheiau prin versurile: “cele bune să se-adune, cele rele să se spele”. Petrecerea continua până spre miezul nopții; in acel moment fiecare mesean mânca câte un ou, zice: “oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor”. Petrecerea Lăsatului de sec sau Revelionul Lăsatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea în Postul Mare. În unele zone, fetele și flăcăii se adunau, se urcau pe înălțimile satului de unde slobozeau roți mari din paie aprinse și-i satirizau pe cei rămași necăsătoriți, în cadrul unui obicei numit strigăturile peste sat.

Lăsata Secului 2019.  A doua zi începe Postul Mare

E clar că Lăsata Secului 2019 este un prilej de bucurie la care iau parte toți membrii comunității. A doua zi începe Postul Mare, femeile încep să facă treabă prin casă, iar bărbații prin ogradă. În casă sunt aduse războaiele de țesut, pentru ca femeile să aibă timp să țese hainele de sărbătoare, pe care le vor purta la Paști. Postul Paștelui ține șapte săptămâni, de luni, a doua zi după Lăsatul secului, și până în Sâmbăta Mare. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților; femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Galerie foto 
Clipul zilei pe WOWBIZ.RO: