In articol:
- Există riscul unui cutremur major în România?!
- Misterele din spatele cutremurului din Turcia
- Cum se explică pagubele cutremurului din Turcia
- Cum se poate explica modul în care s-au dărâmat clădirile
În dimineața zilei de luni, locuitorii din Turcia au trăit o adevărată drama.
Știrile din Turcia au semănat teama și întrebări și în rândul românilor, mai ales că în primele ore ale zilei de luni, în Vrancea, s-au produs mai multe seisme de intensitate mică. Jurnaliștii WOWbiz.ro au discutat cu seismologul Gheorghe Mărmureanu pentru a afla ce riscuri există pentru România, dar mai ales care sunt misterele din spatele cutremurului din Turcia.
Există riscul unui cutremur major în România?!
Gheorghe Mărmureanu a vorbit în exclusivitate pentru WOWbiz.ro despre șansele ca un astfel de seism să se producă în România. Reputatul seismologul ne-a dat asigurări că România nu este expusă unui fenomen similar celui din Turcia.
Acesta a explicat faptul că seismele din Vrancea sunt foarte diferite de cele din Turcia, astfel că nu există riscuri ca românii să ajungă în aceste situații critice.
"Nu, niciodată nu a existat vreo legătură între cutremurele turcești și cele românești.
În Vrancea discutăm despre o structură de mare adâncime, cu un alt trend. Altfel lucrează cutremurele vrâncene", ne-a mărturisit el.
Imaginile dezastrului din Turcia
Citeste si: Doliu în lumea fotbalului! A murit John Adrian Ene, fostul portar al echipei Steaua- kanald.ro
Misterele din spatele cutremurului din Turcia
Cutremurele din Turcia au îngrozit populația, însă și întreaga lume. Clădirile s-au dărâmat în doar câteva secunde, iar până luni seara se înregistraseră peste 2.000 de morți și aproape 10.000 de răniți. Reputatul seismolog ne-a dezvăluit motivele acestor cutremure din Turcia.
"Aici vorbim de cutremure de suprafață, deci cu o frecvență foarte mare, așa sunt cutremurele turcești. Replicile se produc ca urmare a unei rupturi undeva în tectonic, la o anumită adâncime. Pentru că la ei nu este o adâncime foarte mare, cam 30 – 40 de kilometri și o structură geologică cristalină, atunci ele au o frecvență mai mare.
Frecvența aceasta mai mare înseamnă că apar asemenea fenomene. Este normal", ne-a explicat Gheorghe Mărmureanu, pentru WOWbiz.ro.
Cum se explică pagubele cutremurului din Turcia
Gheorghe Mărmureanu ne-a mărturisit că imobilele din Turcia sunt construite într-un mod diferit, iar în proiectarea nu se iau în calcul mai multe aspecte, conducând astfel la situațiile dezastruoase pe care le-am văzut în cursul zilei de luni.
"Vă spun că, eu am lucrat cu ei și îi știu foarte bine. Este normal să fie așa. Sunt cutremure de suprafață și care au o frecvență mai mare.
Pentru mine a fost o surpriză, dar probabil că erau lucrurile proiectate mai demult pentru că dacă cumva a fost proiectarea acum 20 – 30 de ani, atunci au știut să lucreze la clădiri la alte frecvențe și la alte cărări fundamentale. Acum culeg consecințele, dar probabil că standardul lor seismic este prea jos ca accelerație, fiind probabil mai mici ca cele ce au loc de fapt în zonă.
Citeste si: Buna Vestire 2023. Este mare păcat dacă faci aceste lucruri!- stirilekanald.ro
Nu toate clădirile se proiectează la fel. Dacă proiectezi o clădire cu 12 nivele care înseamnă și o frecvență de 1-2 secunde și o fac mai rigidă, atunci frecvența este mai mare, iar dacă cutremurul este de suprafață, atunci este vai de capul ei. Pentru mine aici este o surpriză, ca în timpul acesta așa de scurt să avem asemena replici și asemenea situații", a explicat el.
Imaginile dezastrului din Turcia
Cum se poate explica modul în care s-au dărâmat clădirile
Arhitectul Marian Moiceanu ne-a explicat de ce construcțiile din Turcia s-au dărâmat, în cea mai mare parte, din părțile laterale. În cele mai multe dintre imagini se observă cum multe dintre clădiri s-au dărâmat din colțuri, profesorul de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu venind cu o explicație în acest sens.
"Dacă există un ansamblu de clădiri, iar în acesta există clădiri de mijloc și niște clădiri de colț, acelea vor fi cele mai supuse efortului, pentru că acea deformare care înseamnă o vibrație stânga sau dreapta, ele se adună de la cea din mijloc, până la cel din colț și până la ultima, iar atunci deplasarea aceea lovește efectiv ca un ciocan și cele mai avariate și supuse deformărilor plastice sunt construcțiile de colț. Dacă ne referim la o singură construcție, care este izolată și are stâlpi de colț, stâlpi de mijloc și cei de fațadă, aici pot exista explicații.
Am văzut în 1999 niște construcții în Turcia care au căzut ca niște cărți, iar jos era moloz, aproape că nici nu se mai vedea armătura în stâlpi, iar dacă se vedea nu se vede etrierii, iar aceștia sunt extrem de importanți. Probabil din lipsa de cunoaștere sau din dorința de a economisi, nu a fost folosit oțelul așa cum ar trebui.
Nu este o joacă când discutăm de cutremure. Poate exista această explicație: o construcție are un colț. În colțul respectiv, în mod normal, se află un stâlp. Acela este deținut de două grinzi, stânga dreapta. Rigiditatea lui este mai mică decât un stâlp de fațadă care este ținut de grinda din stânga, grinda din dreapta și grinda din adâncimea construcției, iar stâlpul central nu este susținut, în el intră 4 grinzi, deci rigiditatea lui este mai mare. Poate să existe această explicație, dar dacă apare colaps, atunci înseamnă că nu s-a respectat un proiect", a explicat arhitectul Marian Moiceanu, în exclusivitate.
Ai un pont WOW? Daca deții mai multe informații despre acest subiect ne poți scrie la adresa [email protected]!
