Nașterea Domnului, 25 decembrie 2021. Povestea Crăciunului, legătura dintre Nașterea Lui Iisus și venirea lui Moș Crăciun

Nașterea Domnului, 25 decembrie. Nașterea lui Iisus Hristos și venirea lui Moș Crăciun.

Autor: Elena Popescu

In articol:

Nașterea Domnului sau Nașterea lui Iisus, este sărbătorită la data de 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an. Crăciunul este una din cele mai mari sărbători ale creștinilor.

Nașterea Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători creștine de mai bine de 2000 de ani, fiind cea mai celebrată sărbătoare din lume.

Nașterea Domnului, 25 decembrie

Naşterea Domnului este şi cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Aceasta pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, deşi nu este tot atât de veche ca Paştile sau Rusaliile, ale căror origini stau în legătura cu sărbătorile iudaice corespunzatoare.

Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul
Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul[Sursa foto: Shutterstock]

Povestea Crăciunului

În unele scrieri despre Naşterea Mântuitorului se arată că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu şi umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă în Betleemul Iudeii, la opt kilometri de Ierusalim, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun şi Crăciunoaie, aceştia nu o primesc, iar Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia a auzit-o şi i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o.

Crăciun, supărat, i-a tăiat bătrânei mâinile. Crăciunoaia a umplut, însă, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit şi l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi, când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.

Îngerii vestesc Nașterea Domnului

În ținutul din jurul Betleemului se aflau în acea noapte păstori care stăteau pe câmp cu turmele lor.

Ei își păzeau oile de numeroasele animale sălbatice ce dădeau târcoale în întuneric. După ce îngerii au plecat, păstorii, încă foarte uimiți, și-au propus să meargă să vadă nașterea Mântuitorului. Când au ajuns la Betleem, i-au găsit pe Maria și Iosif și-au văzut cu ochii lor pruncul culcat în iesle, întocmai cum le spusese îngerul. Păstorii au povestit totul Mariei și lui Iosif, explicând plini de însuflețire ce îi adusese la ei. Maria a primit cu bucurie cuvintele lor și le-a păstrat cu smerenie în inima ei.

Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul
Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul[Sursa foto: Shutterstock]

Cei trei Magi de la Răsărit l-au căutat pe Iisus

Dumnezeu a descoperit taina nașterii lui Iisus și unui grup mici de oameni, care nu erau săraci și disprețuiți ca păstorii. Erau înțelepți din părțile Persiei, oameni bogați și importanți, care se ocupau cu studierea astrelor. Într-una din acele nopți, au fost foarte impresionați să descopere pe cer o stea nouă și strălucitoare. Erau siguri că ea anunța un eveniment deosebit, nașterea unui rege. Au fost cu toții de acord să urmeze calea stelei pentru a-L găsi pe rege.

Când au intrat în Israel, au știut că ajunseseră aproape de capătul drumului lor, pentru că steaua călăuzitoare nu se mai vedea pe cer. Ajunși în Israel, cei 3 Magi au început să întrebe în stânga și în dreapta unde se află noul Rege al iudeilor. Aceste întrebări au ajuns și la urechile lui Irod cel Mare care i-a chemat pe cei 3 Magi la palat. Aici, Irod cel Mare le-a spus acestora să meargă să Îl caute și când Îl vor găsi să-i dea de veste mințindu-i că dorește să îi aducă și el omagiile sale.

După ce au plecat de la palat, steaua li s-a arătat din nou și au continuat drumul până la staulul unde se aflau Maria și Iosif împreună cu pruncul Iisus Hristos. Cei 3 Magi au îngenuncheat în fața Sa și s-au închinat Lui, apoi I-au oferit daruri precum aur, tămâie și smirnă. În acea seară, în timp ce dormeau, celor 3 Magi li s-a arătat în vis care sunt adevăratele intenții ale lui Irod cel Mare iar a două zi aceștia au plecat pe altă cale în țara lor.

Citeste si: Jador, de urgență la spital! Artistul a avut nevoie de perfuzie la primele ore ale dimineții- kfetele.ro

Citeste si: Vestea tristă a zilei despre Saveta Bogdan. Să ne rugăm pentru ea..- bzi.ro

Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul
Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul[Sursa foto: Shutterstock]

Legătura dintre Nașterea Domnului și Moș Crăciun

Există o legendă potrivit căreia staulul unde au stat Iosif și Maria împreună cu Iisus aparține, de fapt, lui Moș Crăciun. Se spune că Maica Domnului, atunci când i-a venit vremea să nască, a bătut mai întâi la poarta lui Moş Ajun. Acesta fiind un om sărac, a trimis-o la fratele său mai bogat, Moş Crăciun. Soția acestuia, Crăciunița a primit-o în iesle pe Fecioara Maria, care l-a născut pe Iisus, în fân, printre animale. Se spune ca Hristos s-a născut pe data de 25, deși nu se știe luna exactă. A fost aleasă luna decembrie pentru că atunci aveau loc sărbătorile păgâne.

Citeste si: Adresa poștală a lui Moș Crăciun. Unde trebuie să-i trimită copiii scrisorile

Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul
Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul[Sursa foto: Shutterstock]

Tradiția bradului de Crăciun

Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu. Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină.

În România,  bradul de Crăciun  a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dor

Colindele vestesc Nașterea Domnului

Veche tradiţie la români, colindatul dă mărturie despre felul cum înţelepciunea populară a ştiut să vestească, prin versuri, venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu. Colindele româneşti sunt încărcate de frumuseţe şi duioşie, dar au, totodată, şi un puternic mesaj teologic. Prin vechimea lor, ele sunt un tezaur valoros al culturii şi spiritualităţii româneşti. Perioada pregătitoare Sărbătorii Naşterii Domnului este marcată de cântatul colindelor, ca modalitate de a vesti Întruparea Mântuitorului.

Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul
Nașterea Domnului, 25 decembrie, Crăciunul[Sursa foto: Shutterstock]

Tradiții de Crăciun

În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi îşi udă gura cu apă.

În unele zone, după Crăciun nu mai sunt lăsaţi copiii să mai colinde pentru a nu face bube.

Un alt obicei este acela ca oamenii să pună bani de argint în apa în care se spală, pentru a avea prosperitate şi sănătate în anul care vine.

În ziua de Crăciun nu se mătură, ci doar a doua zi, iar gunoiul strâns trebuie dus la pomi ca să fie roditori.

În părţile Muscelului se crede că zilele de 24, 25, 26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri, iar cum va fi vremea în acestea, aşa vor fi şi anotimpurile din anul următor.

Citeste si: Desert de Crăciun: Turtă dulce de casă! Este preparatul ideal pentru sărbătorile de iarnă

În seara de Crăciun, în satele maramureşene se ung cu usturoi vitele şi uşile de la grajduri, pentru ca spiritele rele să nu ia laptele vacilor. Tot pentru a alunga spiritele rele, oamenii se ung cu usturoi pe frunte, pe spate, la coate şi la genunchi şi pun usturoi la uşile şi ferestrele caselor.

În unele sate maramureşene se zice că este blestemată femeia care nu pune de Crăciun faţă de masă cu ciucălăi, pe pereţi ştergare brodate şi pe pat perne cu feţe tărcate.

Legat de obiceiurile alimentare, românii obişnuiesc să ţină post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, care se încheie după Sfânta Liturghie din ziua Naşterii Mântuitorului. Oamenii mănâncă apoi la masa de Crăciun cârnaţii, caltaboş, tobă, răcituri, sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat (20 decembrie), precum şi tradiţionalul cozonac.

Distribuie pe:
Galerie foto  Urmatorul articol
Abonează-te pe

Citește și:

La mulți ani de Crăciun 2021. Le facem sau nu urări celor cu numele Cristian/Cristina pe 25 decembrie

MASA FESTIVĂ DE REVELION 2021. Ce nu trebuie să lipsească din MENIUL PENTRU ANUL NOU

3 rețete de piftie din porc, pui sau curcan pentru masa de Crăciun 2021

Horoscop 29 Iunie 2022: astazi, Racii primesc o suma importanta de bani, Săgetătorii încep un proiect nou de mare succes

Aceste PENSII vor fi TĂIATE cu 90%! Anunțul cumplit a venit chiar acum: "E incorect ce s-a întâmplat"

Andreea Bănică, momente cumplite în vacanță! Vedeta și-a pierdut fiul: „Am țipat, am intrat într-o panică totală”

Românii care terorizează plajele din Grecia. Manele, țipete de copil și obiceiuri proaste, vacanțele sunt distruse

CTP: „Eu nu mă simt mândru pentru David Popovici. Nici România nu are de ce să fie mândră!”

Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Cookies