kanald.ro
Apropieri tandre între Veronica și Ahmed! Concurentul i-a făcut o surpriză romantică: „Vreau să-ți pun un zâmbet pe față”
Preot, foc, mâini și cruce
Diverse
Obiceiuri unice în Postul Paștelui din diferite regiuni ale României. Oltenii aprind focuri mari pentru a ține spiritele rele la distanță
În Postul Paștelui sunt respectate o mulțime de tradiții românești. Vezi care sunt cele mai cunoscute obiceiuri, în funcție de zonă.
Postul Paștelui este o perioadă foarte importantă pentru creștini. Iată ce obiceiuri unice sunt respectate în această perioadă, în diferite regiuni ale României. Învierea Domnului este sărbătorită pe 5 mai.
Postul Paștelui 2024
Postul Paștelui are o durată de 7 săptămâni și reprezintă o perioadă de pocăință, în care ne pregătim de una dintre cele mai mari sărbători din Calendarul Ortodox: Învierea Domnul.
Lăsata secului pică duminica, pe data de 17 martie, astfel că începând de luni, credincioșii care au ales să țină post nu vor mai mânca ouă, carne și lactate.
Postul Paștelui nu este numai despre mâncare, astfel că este important să avem o conexiune cu Dumnezeu în aceste zile. Preoții recomandă să renunțăm la toate poftele, să ne rugăm mai des, să ne spovedim și să ne împărtășim măcar o dată în cele 40 de zile.
În România, există mai multe tradiții și obiceiuri care se respectă în Postul Paștelui. Chiar dacă majoritatea sunt întâlnite în toată țara, există câteva unice, în fiecare dintre regiunile țării.
Obiceiuri unice în Postul Paștelui
Postul Paștelui este considerat cel mai lung și cel mai greu de peste an, astfel că oamenii care aleg să îl urmeze se pregătesc cu ceva timp înainte pentru această perioadă.
În majoritate zonelor țării, gospodinele fac curățenie în casă și în gospodărie, apoi pregătesc vasele ce urmează a fi folosite în Post. Oalele se spală cu leșie, cenușă și nisip fin, apoi se așează cu gura în jos, pentru alungarea spiritelor rele.
În prima sâmbătă din Postul Paștelui, numită și Sâmbăta de Sân Toader, în Bucovina, oamenii tund coamele la viței și mânji și cozile iepelor. Apoi, tot părul rezultat se pune în mușuroaiele de furnici pentru ca animalele din gospodărie să se înmulțească precum furnicile.
În județul Neamț, una dintre cele mai vechi tradiții este spălarea hainelor şi a oalelor înainte de post, pentru a îndepărta urmele alimentelor de dulce. Pentru acest lucru se folosește apă fiartă cu cenușă.
În Oltenia, oamenii aprind focuri mari în fața caselor, la începutul postului. Se spune că acest obicei ține dușmanii și spiritele rele la distanță și atrage prosperitatea. Tot aici, localnicii evită treburile grele în anumite zile. Se spune că cine spală sau lucrează pământul în miercurea strâmbă sau în joia iepelor va avea parte doar de ghinion.
Obiceiuri legate de foc se întâlnesc și în Muntenia. În această zonă a țării, oamenii dau foc locurilor de la răscruce de drumuri, la marginea pădurii și pe lângă lacuri la începutul Postului. Se crede că acest foc alungă lucrurile negative din viața localnicilor, inclusiv viciile.
În unele locuri din Banat se păstrează încă obiceiul prin care, în primele două zile din postul Paștelui, un grup de oameni umblă mascați prin sat pentru a speria şi alunga spiritele rele.
Citește și: Cât costă alimentele de post în 2024. Creștinii ortodocși se pregătesc de intrarea în Postul Paștelui
Citeste si: Plachetocrit crescut – semnificații și implicații clinice- revistagalenus.ro
Alte obiceiuri respectate în Postul Paștelui
Creștinii ortodocși care aleg să țină postul Paștelui nu mai consumă produse de origine animală. Aceștia au dezlegare la pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim.
În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri. Biserica susține că zilele de naștere nu se serbează, iar distracțiile sunt interzise, în cele 40 de zile.
Credincioșii obișnuiesc să se spovedească și să se împărtășească, mai ales în Săptămâna Mare. De asemenea, este bine să ne rugăm mai des și să fim mai aproape de Dumnezeu.
De Buna Vestire, sărbătoare ce pică în Postul Paștelui, prima persoană din casă care se trezește dimineața trebuie să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare locuința, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa, merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi.
Floriile pică tot în Postul Mare. Pe data de 28 aprilie, credincioșii din toate zonele țării duc la biserică ramuri de salcie sau de măslin. După ce preotul sfințește acele crenguțe, oamenii lei iau acasă și le așează la icoană.
Începând cu seara din Duminica Floriilor, în toate bisericile din România, se săvârșesc deniile. Aceste slujbe ne amintesc de momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea Acestuia în Ierusalim, până la Învierea Sa din morți.
Surse: crestinortodox.ro, adevarul.ro
Vedete
Actualitate
Sport
Divertisment
Utile