Pilotul care a pariat că poate ateriza legat la ochi şi a prăbuşit avionul, omorând 70 de oameni! Mărturii din iad: „Numărul morţilor, mirosul de carne arsă”

Statisticile arată că transportul aerian este cea mai sigură modalitate de călătorie de pe Pământ. Tocmai regulile stricte şi controalele tehnice severe fac posibil ca milioane de pasageri să treacă în fiecare zi peste fobia zborului şi să aibă încredere că vor ajunge în siguranţă la destinaţie, oriunde ar fi aceasta.

Pentru cei 85 de pasageri ai zborului Aeroflot 6502 era un zbor de rutină. Însă pilotul Alexander Kliuiev simţea că are nevoie de puţină adrenalină…

Avionul tocmai se apropia de aeroportul Kurumoch, pentru escala prevăzută în programul de zbor, când copilotul Ghenadi Jirnov a propus o provocare extravagantă. Kliuiev a fost de acord imediat şi a pus pariu că putea ateriza „legat la ochi” (deşi unele relatări spun că au fost trase perdelele în cabina de zbor).

La ora 15:48, la înălţimea de 400 de metri, cei doi piloţi au început „pariul”. Renunţând la controlul vizual şi asistenţa prin radio, Kliuiev a început aterizarea.

La altitudinea de 65 de metri, avionul a emis un avertisment de apropiere de pământ. Sigur pe sine, Kliuiev a ignorat semnalul şi a continuat aterizarea, având câmpul vizual complet obturat.

La 15:50, avionul a atins pământul, la viteza de 273 de kilometri pe oră. După ce trenul de aterizare s-a rupt la impact, avionul a mai făcut un salt uriaş în sus.

Aripa dreaptă s-a desprins, iar cea stângă s-a rupt în două. Avionul s-a rostogolit, oprindu-se cu susul în jos, şi a luat foc. 63 de oameni au fost ucişi pe loc, inclusiv patru dintre cei şapte membri ai echipajului. Alţi şapte oameni aveau să moară mai târziu, la spital.

Sergei Churilov, un poliţist din oraşul Samara, avea să declare: „Era seara de 20 octombrie. Eram la datorie când m-a anunţat radioul: Toate maşinile disponibile să vină imediat la aeroport! Avem nevoie de ajutorul vostru! Un avion arde pe aeroport! Când am ajuns acolo, am crezut că două avioane se dezmembraseră şi am văzut o aripă mare care ardea lângă pistă. Încă îmi amintesc că am văzut o femeie care se apleca din cabină, oferindu-le salvatorilor corpul unui copil. Am văzut copilotul cum iese din cabină, îşi trage respiraţia şi intră înapoi ca să ajute pasagerii. Între timp, pompierii se luptau cu flăcările şi poliţia s-a dispersat la 150 de metri de avion şi a izolat zona.”

Şeful pompierilor, A. K. Karpov, li-a amintit şi el ce a văzut când a intrat în cabina avionului: „Scena oribilă m-a zguduit: numărul morţilor, mirosul de carne arsă, mirosul sufocant de piele arsă. Doar purtând o mască de gaze puteai sta acolo. M-am urcat în cabină şi am văzut morţii, încă legaţi cu centurile de siguranţă. În timpul prăbuşirii, avionul se întorsese cu susul în jos şi toate scaunele atârnau de partea de sus, ca din tavan. Am văzut pe podea un copil într-un costum albastru – adică pe tavanul care devenise acum podea. Copilul părea să respire şi m-am gândit că ar putea supravieţui. Eram aplecat asupra lui când cadavrele au început să cadă pe mine. Centurile de siguranţă se topiseră şi cedaseră. Cadavrele au început să cadă peste salvatori, unul câte unul.”

Copilotul Jirnov, care după accident a încercat să ajute cât mai mulţi pasageri, a murit de infarct în drum spre spital. Pilotul Kliuiev a supravieţuit şi mai târziu a susţinut că a încercat o astfel de aterizare „pentru a-şi testa abilităţile de zbor”.

A fost condamnat la 15 ani de închisoare şi eliberat după doar şase ani de detenţie.

Fotografiile de la locul catastrofei au fost făcute de şeful pompierilor, Karpov. Ofiţerii KGB au sosit la câteva minute după accident, acţionând imediat pentru a controla scurgerile de informaţii.

Pozele lui Karpov au devenit publice abia câţiva ani mai târziu, după căderea URSS.

sursa: INCREDIBILIA.RO.

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
"TikTok"