kanald.ro
Actualitate
Redresarea bugetară, pe muchie de cuțit! Planul a ajuns la Bruxelles, dar pericolul abia începe: România are termen până pe 15 octombrie să livreze rezultate, nu promisiuni. Analist financiar avertizează: „Singurele măsuri care pot produce bani rapid” | E
România a reușit, în sfârșit, să ajungă cu planul de redresare bugetară pe masa Comisiei Europene. Oficial, Guvernul a bifat o cerință majoră: a prezentat la Bruxelles un set de măsuri fiscale care ar trebui să readucă sub control deficitul bugetar scăpat de sub frâu în ultimii ani.
Însă în culise, tensiunea crește. Pentru că documentul nu mai e suficient. Până pe 15 octombrie, România trebuie să demonstreze că măsurile asumate produc efecte reale în buget. Altfel, riscă să piardă miliarde din fonduri europene și să ajungă pe lista țărilor cu rating „junk”.
Bruxelles-ul vrea cifre, nu declarații
Procedura de deficit excesiv a fost declanșată deja și nu va fi oprită decât dacă România reduce drastic cheltuielile și dovedește că poate ține sub control finanțele. Comisia Europeană a transmis clar: România trebuie să limiteze rata de creștere a cheltuielilor nete la cel mult 2,8% în 2025 și să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.
Până atunci, însă, fiecare lună contează. 15 octombrie este primul termen limită impus de Uniunea Europeană pentru raportarea progreselor. Dacă până atunci nu există rezultate concrete, venituri crescute, cheltuieli reduse, fondurile europene pot fi suspendate. Iar investitorii internaționali ar putea fugi de România, dacă agențiile de rating decid retrogradarea.
Economiștii trag semnalul de alarmă
Într-o declarație exclusivă, Adrian Negrescu, analist financiar, a avertizat că planul fiscal prezentat este doar o primă etapă. Miza reală abia urmează:
„Eu sper ca acest prim pachet de măsuri să reclădească încrederea în România. Noi avem nevoie de această încredere pentru a putea să ne împrumutăm. România trebuie să împrumute în acest an 50 de miliarde de euro, pentru a putea să plătească pensii, salarii, pentru a duce la bun sfârșit toate proiectele pe care și le-a propus în 2025. Acest prim pachet de măsuri are legătură cu încrederea, cu evitarea ratingului ‘junk’”, spune analistul.
Dar el recunoaște că aceste măsuri nu vor fi suficiente.
„Poate doar din prismă financiară să aducă la buget acei 10 miliarde de lei, pe care ministrul Finanțelor îi estimează ca încasări suplimentare în 2025. Suma asta nu va fi de ajuns. Va mai fi nevoie de măsuri puternice menite să facem economia pe care ne-am propus-o: 35 de miliarde de lei, o sumă foarte mare raportată la situația financiară a României din prezent.”
Tot analistul susține că actuala criză bugetară era previzibilă. Cheltuielile din anii electorali au fost explozive, iar acum vine nota de plată. Iar cine o plătește? Cetățenii obișnuiți.
„De ce plătim noi în primul rând, adică prin TVA, prin taxele mărite? Pentru că este cel mai ușor și cel mai rapid să aduci bani la buget. Toate celelalte pachete de măsuri necesită modificări contractuale, legi aprobate în Parlament. Iar procesul legislativ este unul de durată.”
Pe scurt, statul a ales calea ușoară: a taxat consumul și a crescut TVA, în loc să taie din veniturile uriașe ale companiilor de stat sau din salariile grase ale unor bugetari de lux. Măsurile profunde, care ar viza aparatul de stat și sinecurile politice, rămân doar pe hârtie, în așteptarea pachetului doi de reforme.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii - catena.ro
Marea miză: reforma statului
Același analist subliniază: adevăratul test pentru România va veni abia cu al doilea pachet de reforme. Unul care să reformeze cu adevărat administrația și modul în care se cheltuie banul public.
„Al doilea pachet de măsuri este din punctul meu de vedere cel mai important, pentru că vizează reforma statului, reforma companiilor, reforma administrației, reforma modului în care sunt plătiți angajații de la stat. Acolo cred că este marea miză.”
România este, din nou, în ceasul al doisprezecelea. Planul a fost depus la Bruxelles, dar e doar o piesă într-un puzzle uriaș. UE cere fapte, nu documente frumos redactate. Termenul de 15 octombrie devine crucial: până atunci, Guvernul trebuie să demonstreze că a pornit cu adevărat pe drumul corect. În caz contrar, România riscă nu doar suspendarea fondurilor europene, ci și pierderea încrederii internaționale.