Sarbatoare 9 martie. Traditii, obiceiuri si superstitii de Mucenici

Sarbatoare 9 marie, Sfintii 40 de Mucenici. Traditii, obiceiuri si superstitii de Mucenici.

Distribuie pe:

Autor: R.L.

Cei 40 de mucenici din Sevastia
Cei 40 de mucenici din Sevastia


In articol:

Care este semnificatia sarbatorii de pe 9 martie.

Pe 9 martie, creştinii obişnuiesc să gătească mucenici, pe care apoi îi împart rudelor şi vecinilor. De asemenea, aceştia se dau şi de pomană celor săraci, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru a avea parte de belşug în perioada care vine.

Tot astăzi se face pornirea simbolică a plugului, dar şi recoltarea producţiei de miere. Obiceiul mai spune că astăzi se sărbătoresc toţi cei care nu au nume de sfinţi. În funcţie de cum va fi vremea azi, aşa va fi şi în următoarele 40 de zile. Atenţie, însă! Tradiţia mai spune că cei care nu ţin sărbătoarea vor avea ghinion în următoarele 40 de zile, iar cei care vor fi harnici şi vor pune rod vor culege de 40 de ori mai mult.

Credinţa spune că în ziua de Mucenici se trece de la iarnă la vară, de la zilele Babelor la cele călduroase ale Moşilor. Sărbătoarea se încheie pe 11 martie, odată cu Beţia rituală. Oamenii obişnuiau să facă focuri prin care se simboliza arderea iernii şi renaşterea spiritului verii.

Sărbătoarea a aparut după ce 40 de mucenici, soldaţi în Legiunea a XII-lea Fulminata, au fost ucisi. Atunci, împăratul Licinius a început o prigoană împotriva creştinilor. Fiindcă cei 40 de ostaşi nu au vrut să îşi venereze împăratul şi zeii, aceştia au fost condamnaţi să fie trimişi în temniţă. După opt zile au fost judecaţi şi ulterior omorâţi pentru că nu au vrut să se lepede de credinţa creştină. Pedeapsa lor a fost aceea de a fi lăsaţi, în timpul unei nopţi geroase de iarnă, să stea într-un lac. Se pare că în timpul nopţii, paznicii au văzut lumini coborând din cer, ca şi când cei 40 s-ar fi transformat în sfinţi.

Legenda celor 40 de sfinţi

Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cand s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat campul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămani de boală.


mucenici moldovenesti
mucenici moldovenesti

Traditii si superstitii de Mucenici

- Tradiţia celor 40 sau 44 de pahare de vin: În această zi se obişnuieşte ca bărbaţii să încerce să bea 40 sau 44 de pahare de vin. Se spune că cine reuşeşte să ducă la bun sfarşit acest obicei, va fi sănătos tot anul. De altfel, atat adulţii, cat şi copiii, trebuie să guste atat din mucenici, cat şi un pic de vin, simbol al sangelului sfinţilor sacrificaţi.
- De Mucenici nu se lucrează: În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămani de boală.
- Ziua în care se împarte pomană adormiţilor. O prăznuire ce aduce aminte de sufletele adormiţilor, pe 9 martie se împart mucenici, dar si alte alimente.
- Vremea dinaintea şi din ziua mucenicilor ne arată cum va fi vara. Astfel, se spune că, dacă va tuna înainte de 9 martie, vara va fi una ploioasă, şi nu foarte îmbelşugată. În cazul în care va tuna chiar în ziua de mucenici, vara va fi una bogată şi călduroasă. O altă superstiţie spune că ploaia din această zi anunţă o vreme similară şi pentru ziua de Paşte. Zăpada sau ploaia care cade de Mucenici are puteri vindecătoare pentru durerile de ochi sau cap.
- „Focurile de Măcinici“ – o tradiţie ce există încă în mediul rural. Pentru a purifica gospodăria sau campurile, sătenii dau foc uscăciunilor. Se crede că fumul şi focul au rolul de a curăţa şi purifica mediul, de la casă şi familie, pană la animalele din gospodărie. Cenuşa rămasă este şi ea împrăştiată în curte pentru a alunga relele.

Legendele Babei Dochia si cei 40 de Mucenici

Baba Dochia este o bătrană zeiţă agrară, care a murit într-o zi de 1 martie şi a renăscut de Mucenici, pe 9 martie. O legendă spune însă că Baba Dochia era o soacră răutăcioasă, care şi-a trimis nora pe munte, la cules de fragi, în prima zi din martie. Pe drum, fata s-a întalnit cu un moşneag, care i-a dăruit un mănunchi de fragi. Văzand fructele, Baba Dochia a crezut că a venit primăvara şi a îmbrăcat nouă cojoace unul peste altul, şi-a luat oile şi-a pornit pe munte. Vremea frumoasă a făcut-o să-şi lepede, pe rand, toate cojoacele. Atunci s-a pornit ger şi viscol, iar baba, împreună cu turma ei, s-au transformat în sloiuri de gheaţă, care s-au prefăcut apoi în piatră. Se zice că ar fi Babele, din Munţii Bucegi.

Citeste si: Cei mai buni mucenici. Rețeta de pe Youtube îți lasă gura apă. VIDEO

Citeste si: Narcisa Guță, din nou în fața judecătorilor. De data asta cine o mai scapă? - evz.ro

O altă poveste spune că Baba Dochia şi-a început urcuşul pe munte, alături de fiul ei, Dragobete. Cum începuse o ploaie amestecată cu ninsoare, care a durat 9 zile şi 9 nopţi, Dochia şi-a aruncat cojoacele, prea grele de atata apă. De aceea e vremea aşa de schimbătoare în primele 9 zile din martie, pentru că Dochia îşi scutură cojoacele de ploaie sau zăpadă.

O altă legendă spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a îndrăgostit împăratul roman Traian. Urmărită de soldaţii lui Traian, Dochia se ascunde pe muntele sacru, Ceahlău, împreună cu oile. Iar Maica Domnului o ajută să scape, transformand-o, împreună cu turma sa, într-un complex de stanci, cunoscute ca Pietrele Doamnei.

Obiceiuri de Mucenici

Astăzi se preparară sfinţişorii, tot astăzi este permisă beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, purificarea oamenilor şi animalelor prin stropirea cu apă sfinţită. De asemenea, se bate pământul cu maiul pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii. Tot astăzi se poate afla norocul în noul an prin prepararea turtei de măcinici. În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii. Focurile îndeplinesc mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi.

Citeste si: Ce înseamnă când visezi bani. Care este semnificația. Când să te bucuri, când să te ferești

 

 

In a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană, pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale moşilor, care durează pînă în 17 martie.

 

„Mucenicii“ pe care îi gătesc astăzi gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întai aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în alte părţi ale ţării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.


Obiceiuri strămoşeşti de 9 Martie

La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea). Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.

 

Citeste si: Mucenici moldovenești - rețeta populară

Citeste si: Mucenici muntenești. Rețeta simplă din bătrâni

În unele părţi ale Moldovei, şi mai ales ale Munteniei există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să iasă în ziua celor 40 de Sfinţi şi să bată cu botele sau cu maiul în pămînt ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicînd: „Ieşi căldură din pămînt / Intră tu frig în pămînt!“. Imediat ce bat cu botele în pămînt nu numai că încetează gerul ci şi gheaţa începe să se topească şi să se ducă pe ape.

 

În Bucovina, se obişnuieşte ca oamenii şi în special tinerii să bată cate o mătanie pentru fiecare sfînt, sau, după cum spun unii, chiar cate 40 de mătănii pentru fiecare sfant, şi aceasta pentru ca să dobandească mulţi ani, să fie sănătoşi în decursul anului şi, mai ales, pentru ca să afle bani ascunşi în pămant. Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănînci 40 de peştişori sau chitici.

sursa foto: wikipedia.org/ editiadedimineata.ro

Galerie foto  Urmatorul articol
Citește și:

Cei mai buni mucenici. Rețeta de pe Youtube îți lasă gura apă. VIDEO

Sărbătoare 9 martie. Cine au cei 40 de Mucenici și semnificația acestei sărbători

Mucenici moldovenești - rețeta populară

Mucenici muntenești. Rețeta simplă și rapidă

Cazul primarului mort din Deveselu! Cum s-au ”evaporat” mai multe case din declarația de avere a lui Ion Aliman? EXCLUSIV

Clipul zilei pe WOWBIZ.RO:
Cookies