Se pune virgula înainte de „și”? Ce spune DOOM-ul

Valentina Gurău Autor

Publicat: 09:30, 21 noiembrie 2023

Iată cazurile în care trebuie să punem virgula înainte de conjuncția „și”, în interiorul unei fraze!

Gramatica limbii române este extrem de complexă, iar mulți dintre locuitorii țării noastre obișnuiesc să facă greșeli, atât de scriere, cât și în vorbire. Printre acestea se numără și poziționarea virgulei înainte de conjuncția „și” în interiorul unei fraze! Iată cazurile speciale când putem folosi virgula înainte de „și”!

Se pune virgula înainte de „și”?

Potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), virgula este semnul de punctuație care delimitează propozițiile în interiorul unei fraze și desparte părți de propoziție în cadrul propoziției.

De asemenea, virgula se folosește pentru a reda grafic pauzele de respirație în vorbire.

Citeste si: Giuly a primit un val de critici în mediul online: „Siliconate, cu gene de 2 metri”. Postarea cu care fosta concurentă de la „Casa iubirii” a intrigat pe toată lumea- kanald.ro

Una dintre cele mai des întâlnite greșeli de scriere făcută de români este aceea de a pune virgulă într-o frază, înainte de folosirea conjuncției „și”.

Ei bine, acest lucru este, de cele mai multe ori, greșit, căci acestea două au, de multe ori, același rol într-o frază.

Conjuncția „și” poate fi folosită pentru același lucru precum virgula, adică despărțirea propozițiilor în interiorul frazelor ori separarea părților de propoziție. Astfel că, atunci când conjuncția „și” este folosită pentru acest lucru, nu trebuie să punem virgulă înaintea ei.

Totuși, există și cazuri în care virgula și conjuncția „și” trebuie să se alăture pentru „a face echipă” într-o frază.

Precum:

Atunci când „și” are valoare adversativă, putând fi înlocuit cu „dar” sau „însă”, înaintea cărora este obligatoriu să folosim virgula. În acest caz, virgula marchează o opoziție. De exemplu: Alerg, și nu slăbesc.

De asemenea, folosim virgula înaintea lui „și” atunci când virgula izolează o construcție incidentă(n.r. inserție suplimentară într-o propoziție care nu schimbă sensul mesajului). Exemplu: Fără îndoială că, și spun aceasta, pentru că am citit-o, lucrarea este o capodoperă.

Iar ultimul caz în care folosim virgula și conjuncția „și” împreună, este atunci când delimitează membrii unei relații de coordonare sau subordonare într-o frază, precum: Și citește, și scrie.
Ba râde, ba plânge.

Citește și: John Lennon vs. Paul McCartney. Cum a schimbat lumea muzicii această ceartă

Ce greșeli gramaticale fac românii

Folosirea virgulei nu este singura greșeală gramaticală făcută de români. Cetățenii țării noastre mai „pocesc” uneori cuvintele, atât în scriere, cât și în folosirea corectă a acestora în interiorul frazelor.

Printre cele mai des întâlnite greșeli gramaticale făcute de români se numără folosirea greșită a verbului „a vrea”, la imperfect. Multe persoane spun „vroiam”, deși variantele corecte sunt „voiam” sau „vream”.

Citeste si: Ultima dorință a lui Horia Moculescu a fost dezvăluită cu câteva luni înainte de a se stinge din viață! Ce își dorea cu ardoare marele compozitor? "Mai e încă ceva!"- kfetele.ro

Citeste si: O îndrăgită cântăreață a facut DECLARAȚII SFÂȘIETOARE despre Andreea Cuciuc: „Se simțea vinovată dacă...” Ce promisiune i-a făcut artista fiicei lui Igor Cuciuc?- radioimpuls.ro

O altă greșeală pe care o fac mulți români este confuzia dintre „care” și „pe care”. Primul se folosește atunci când răspunde la întrebarea „Cine?”, fiind un pronume la cazul normativ, care nu necesită prepoziția „pe” în față. „Pe care” este un pronume relativ, folosit corect atunci când se referă la un obiect direct și necesită un verb tranzitiv în față. De asemenea, folosim „pe care” atunci când răspunde la întrebarea „Pe cine?”. Exemplu: „Omul care a venit”(n.r. cine?), „Omul pe care l-am văzut”(n.r. pe cine?).

Citește și: Iluzia optică care le dă bătăi de cap privitorilor. Ce culoare au sferele din imagine? Pare ușor de descifrat la prima vedere, dar nu mulți reușesc să găsească soluția corectă

Nici „copiii” nu scapă de greșelile făcute de români. Mulți dintre cetățeni nu știu câți „i” să folosească atunci când substantivul este articulat hotărât. Răspunsul este unul destul de simplu, primul „i” fiind radicalul de la „copil”, la care se adaugă încă un „i” desinență de plural, ajungând la forma „copii”. Într-un final, articulăm hotărât substantivul adăugând încă un „i” și ajungem la forma „copiii” .

O altă eroare a românilor este reprezentată de confuzia pe care o fac între „Din cauza” și „Datorită”, folosindu-le în contexte greșite. Ei bine, locuțiunea prepozițională „Din cauza” se folosește atunci când contextul este unul negativ. Exemplu: „Nu am ajuns la timp din cauza traficului aglomerat”, în vreme ce prepoziția „Datorită” exprimă un lucru potrivit. Exemplu: „Am câștigat premiul datorită părinților mei”.

Surse: protv.ro, seniorul.ro