Tradiții și superstiții în Ajunul Crăciunului. Ce trebuie să facă fetele nemăritate pe 24 decembrie
Diverse
Iată ce tradiții și superstiții există în Ajunul Crăciunului, în fiecare regiune a țării!
Ajunul Crăciunului are o însemnătate aparte pentru toți credincioșii. În seara de 24 decembrie, după împodobirea bradului de Crăciun, toată lumea se adună în jurul mesei alături de familie și prieteni. Iată ce tradiții și superstiții există în Ajunul Crăciunului, în fiecare regiune a țării!
În Ajunul Crăciunului, cei care își doresc să afle cum vor sta cu sănătatea în următorul an, taie pe jumătate un măr.
Tot în Ajunul Crăciunului, fetele nemăritate își pun mamele să-l roage pe preot să zăbovească un timp în gospodăria lor și să mănânce ceva, pentru ca pețitorii lor să nu întărzie.
Citește și: 10 filme de Crăciun pe care să le vezi începând de astăzi pe Netflix
De asemenea, în Ajunul Crăciunului, gospodinele care frământă colacii, se duc în livadă cu mâinile pline de aluat și rostesc astfel: ''măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele''.
Tradiția mai spune că gospodinele, după ce pun pâinea în cuptor, trebuie să rostească: ''cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame''.
Citește și: Horoscop Chinezesc IANUARIE 2023. Previziuni astrale lunare
Potrivit tradiției, în Ajunul Crăciunului, toată casa trebuie să fie curată. Se spune că gospodinele nu mai au voie să dea cu mătura pe 24 decembrie, pentru a nu-și alunga norocul din casă.
Se spune că pentru a avea parte de noroc și armonie în anul ce urmează, nu trebuie să mănânci nimic în Ajunul Crăciunului.
Potrivit tradiției de Ajunul Crăciunului, gospodinele care ies prima dată din casă trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”.
Citește și: Vremea în Ajunul Crăciunului 2022. Unde ne vom bucura de zăpadă pe 24 decembrie
O altă superstiție îi vizează pe crescătorii de albine. Se spune că aceste persoane nu au voie să dea nimic afară din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine în anul ce urmează.
În Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce. Se spune că în acest fel le va merge bine și vor da mult lapte în următorul an.
Citeste si: Plachetocrit crescut – semnificații și implicații clinice- revistagalenus.ro
„Preaputernice şi slăvite Doamne, Iisuse Hristoase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor, care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai primit moarte pe cruce pentru mântuirea noastră! Din adâncul inimii Te rog să primeşti smerita mea nevoinţă şi această mică rugăciune pentru cel încercat de boală! Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre folosul său.
Că noi neputincioşi suntem şi nu îl putem ajuta dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.
De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un doctor priceput, precum vei vrea. Dar căzând înaintea Ta Te rog, îndură-Te de robul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i suferinţa, ridică-l din patul durerii.
Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre iertarea păcatelor. Şi dacă îi e de folos să ducă mai departe crucea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră.
Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădejdea, ca să nu fie îngenuncheat de durere şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei. Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de pocăinţă şi de mulţumire, ca să se învrednicească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!” Amin.
surse: traditii-superstitii.ro doxologia.ro