In articol:
- Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”: „Acolo am discutat întotdeauna despre o carantină în adevăratul sens al cuvântului, lucru pe care nu l-am văzut nicăieri în Europa sau în SUA.”
- Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”: „Restricțiile au sens când nu ai alte modalități de a proteja populația, altfel nu se justifică.”
Pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri cu COVID-19 din ultimele săptămâni, China a instaurat o politică de tip „toleranță 0 pentru COVID”. O bună parte din populația de 26 de milioane a Shanghaiului, capitala economică a Chinei, rămâne în carantină strictă, iar oamenii depind de aprovizionarea din partea statului.
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”: „Acolo am discutat întotdeauna despre o carantină în adevăratul sens al cuvântului, lucru pe care nu l-am văzut nicăieri în Europa sau în SUA.”
În 6 săptămâni de carantină, mulți locuitori ai Shanghaiului n-au putut să meargă mai departe de curtea casei lor sau de poarta complexului de blocuri în care stau. Oamenii continuă să-și exprime nemulțumirea față de guvern și din ce în ce mai multe clipuri, care arată realitățile neplăcute ale lockdown-ului din cel mai mare oraș al Chinei, trec de filtrele statului și se împrăștie pe internet.
Rezidenții au recurs inclusiv la metode neobișnuite de protest față de autorități, cum ar fi ciocnitul tigăilor și oalelor de geamuri, semn că rezervele de mâncare se împuținează într-o carantină pe care experții în sănătate publică din Occident o consideră absurdă.„Este evident că nu putem face o comparație între ceea ce se întâmplă în China și ce întâmplă în restul lumii. E clar că abordarea a fost diferită încă de la începutul pandemiei.
Familiile din Shanghai au fost separate după ce anumiți membri au fost testați pozitiv și tratamentele pentru alte afecțiuni au fost sistate până la noi ordine. Dovezile video care circulă pe rețelele sociale din China arată cum cei suspecți de COVID-19 sunt carantinați cu forța în centre special amenajate de stat. În anumite cartiere, un singur caz poate să ducă la carantinarea unui întreg bloc, iar oamenii nu au cum să se împotrivească.
„Din punctul lor de vedere, rezolvarea trebuie să se facă prevenind creșterea numărului de cazuri, și atunci vedem situații care sunt, uneori, dramatice, măsuri restrictive duse la extrem, modalitatea în care oamenii sunt obligați să respecte regulile fără excepții. Sigur că dă și rezultate cu efect imediat, pentru că e clar că acel lockdown duce la o izolare care să fie corectă, dar bineînțeles că e de nerealizat în alte părți. Tot foarte adevărat este că, dacă ne uităm la statistici, este că, în China, chiar dacă există un număr mare de infecții, și care este explicat de o variantă virală care se transmite ușor, Omicron, spitalizările sunt într-o mică măsură și pacienții cu complicații, internați la ATI, sunt, de asemenea, foarte puțini, ceea ce înseamnă că nu schimbă cu nimic noțiunea de conviețuirea pe care o avem cu virusul”, a adăugat Dr. Adrian Marinescu.
Citeste si: 1 din 4 oameni din Europa este obez. Cum putem lupta împotriva epidemiei de obezitate din Europa?| EXCLUSIV
Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”: „Restricțiile au sens când nu ai alte modalități de a proteja populația, altfel nu se justifică.”
Săptămâna trecută, Președintele Chinei, Xi Jinping, a subliniat că guvernul nu are nicio intenție de a renunța la politica de „toleranță 0 pentru COVID”. Mai mult, a sfătuit autoritățile sanitare să respecte politica statului fără excepții și i-a avertizat pe cetățenii nemulțumiți să nu critice sau să se îndoiască de decizia statului. Weekendul trecut, rezidenții a cel puțin 4 din cele 16 districte al Shanghaiului au primit notificări prin care li se-a comunicat faptul că nu vor mai primi mâncare din partea statului și nici nu vor putea să părăsească locuințele. În 2022, când lumea poate lupta împotriva COVID-19 cu vaccinuri, antivirale și scheme de tratament testate cu succes, un astfel de scenariu pare desprins dintr-o distopie.
„Din punctul meu de vedere, atunci când vorbești de măsuri de sănătate publică, trebuie să ai în vedere toate bolile publice, inclusiv impactul psiho-social pe care poate să-l ia o decizie, pentru că avem nevoie și de emoții frumoase și de perspectivă sănătoasă, dacă vorbim de sănătatea mentală, care este o problemă pe agenda Organizației Mondiale a Sănătății. Aceasta s-a deteriorat mult în ultimii ani, în contextul pandemiei de COVID-19 cu atât mai mult. O mare parte dintre pacienții cu boli pulmonare au o afecțiune asociate cu anxietatea și depresia. 30% dintre pacienții cu astm sever au și depresie diagnosticată de un medic.(...) Restricțiile au sens, la nivel de sănătate publică, când nu ai alte modalități de a proteja populația, altfel nu se justifică. În momentul în care ai soluții terapeutice și avem vaccinuri, cred că măsurile de protecție trebuie adaptate”, le-a spus Dr. Beatrice Mahler jurnaliștilor WOWbiz.
Citește și:
Ora de vară 2023. Cum ne afectează sănătatea schimbarea de oră? Efectele asupra organismului!
