Iată tot ce nu știai despre peștera Sfintei Teodora de la Sihla!
Sfânta Teodora de la Sihla este prima româncă trecută în rândul sfinților. Aceasta este cinstită anual de creștinii ortodocși la data de 7 august. Vezi zece lucruri interesante despre peștera Sfintei Teodora de la Sihla!
Cine a fost Sfânta Teodora de la Sihla
Sfânta Teodora de la Sihla s-a născut la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători- Neamț, și este prima româncă trecută în rândul sfinților. Ea a fost fiica lui Ștefan Joldea, un fel de comandant de artilerie la Cetatea Neamțului.
Teodora s-a căsătorit cu Elefterie, iar la scurt timp au intrat ambii în cinul monahal. Sfânta a intrat la Schitul Vărzești-Vrancea, iar soțul ei la Schitul Poiana Mărului.
Cuvioasa a fost ucenica egumenei mănăstirii, schimonahia Paisia, iar la un moment dat, după năvălirea turcilor, ajunge în părțile Sihlei, la un bordei părăsit. Acolo a viețuit singură cu Hristos, și a petrecut vreme lungă în cea mai aspră nevoință pustnicească. După un timp, Sfânta Teodora s-a mutat din chilie în peștera de alături, unde a rămas până la moarte. Iată zece lucruri interesante despre acest lăcaș!
Lucruri interesante despre peștera în care a locuit Sfânta Teodora de la Sihla
Peștera Sfintei Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului.
Peștera Cuvioasei se află în apropiere de „biserica dintr-un brad” și de chiliile vechi de sub stâncă ale Mănăstirii Sihla.
Sfânta Teodora s-a nevoit în peștera din Neamț în jur de 30 de ani.
Se spune că la un moment dat, Sfânta a fost descoperită de turci, însă s-a rugat la Domnul să o scape de ei și într-o secundă, prin minune, s-a crăpat stânca din fundul peșterii, iar fericita a scăpat de moarte.
În timpul petrecut în peșteră, Sfânta Teodora s-a hrănit cu puțin pesmet cu ierburi de pădure, ferigă și măcriș, numit „Măcrișul Sfintei Teodora”, scrie doxologia.ro.
Deasupra unei stânci se află „Fântâna Sfintei Teodora”. Se spune că Teodora procura apă de la ploi, dintr-o scobitură, fapt ce a dus la dezvoltarea fântânii.
La peșteră se poate ajunge prin curtea Mănăstirii Sihla, trecând pe lângă „biserica dintr-un brad”.
O altă cale de acces la peșteră este din drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Mănăstirea Sihla.
Peștera Cuvioasei Teodora de la Sihla este situată într-un spațiu îngust dintre două stânci înalte, în care a fost creat un altar de rugăciune.
În Peștera din Neamț, trupul neînsuflețit al Cuvioasei a stat până după anul 1830.