
kanald.ro
Vedete
Andreea Marin a a fost amfitrioana unui eveniment de beauty, dedicat femeilor care sunt mame si fiicelor lor, iar ea, pur si simplu, a stralucit! Zana era dezinvolta si nu parea apasata de divort, desi a recunoscut ca in momentele dificile plange si o doare atunci daruieste mult sufleteste, iar, adesea, gesturile nu ii sunt intelese ca atare. ##VIDEO489885##
Andreea Marin a venit sa promoveze frumusetea, insa nu s-a ferit sa vorbeasca si despre dezamagiri sau gesturi care ii tradeaza tristetea. Intr-un interviu acordat in exclusivitate, pentru WOWbiz.ro, fosta prezentatoare a mers pe cartea sinceritatii si a dezvaluit lucruri emotionante din viata ei si momente care au marcat-o in perioade critice.
Rep: Andreea, ai venit sa le vorbesti femeilor despre frumusete si cat de importanta este ea pentru o reprezentanta a Evei. In cazul tau, a contat aspectul fizic sau a fost doar un atuu profesional?
Andreea Marin: Din punctul meu de vedere, nu conteaza doar chipul pe care il ai, conteaza si ce ai in minte, educatia pe care o ai si o cultivi de ani buni pentru a ajunge intr-un anumit punct.
Rep: Consideri ca pentru barbati conteaza doar prima impresie, cea viziuala, care tine de partea estica a unei femei, sau nu?
A.M. Nu am auzit ca un barbat care sa spuna ca doar prima impresie conteaza, dar daca exista asa ceva, inseamna ca este un tip superficial si nu merita multa atentie.
Rep: Esti o persoana puternica, insa, ca oricine, ai trecut si prin dezamagiri. Cand esti suparata, ce gest te tradeaza?
A.M. Probabil ca am lacrimi in ochi, ca orice om. Sunt o persoana cu lucruri bune si mai putin bune, ca fiecare, dar nu este cazul sa dramatizez. Nu am sa uit niciodata o vorba pe care mama mi-a spus-o cand eram copil, aceea de a nu pune pe umerii altora tristetile mele, pentru ca ei nu au nicio vina.
Rep: Cand erai doar o fetita, te comportai tot asa? Iti dadeau lacrimi in clipele grele si apoi incercai sa fii demna?
A.M. Dintotdeauna am fost asa, si, gandeste-te ca, la noua ani, am trait o adevarata furtuna, o adevarata drama.
Cred ca a fost cel mai greu moment din intreaga mea viata. Pe tata l-am pierdut la maturitate, a fost un alt tip de durere daca vrei, nu mi-a trecut nici pana in ziua de astazi recunosc, insa cand esti copil si toata realitatea ta se zdruncina pentru ca mama ta piere in bratele tale este un soc. Nu mai poti vorbi de forta pe care o ai la maturitate…Si cu toate acestea, se pare ca de undeva, de la Dumnezeu, am avut si aceasta forta de a merge mai departe si de a-i motiva atunci pe cei din jur, de a-i proteja eu pe ei, chiar daca eram un copil
Rep: Crezi ca nu te poate dobori nimic?
A.M. Vreau sa cred ca nu ma poate dobori nimic si, pana la urma, stii cum e in viata, unele lucruri sunt bune un timp, altele sunt bune pe o perioada lunga de timp, dar, in principiu, nimic nu este vesnic, nici frumusetea, nici tristetea, nici bucuria, sunt valuri ale vietii si daca le privim cu o putin mai multa detasare, vom fi bine cu totii.
Rep:Tu ai mostenit frumusetea mamei tale, fiica ta, Violeta, te mosteneste? Crezi ca va avea si din personalitatea ta cand va creste?
A.M. Violeta seamana cu mine. Are o personalitate puternica, stie ce vrea de la viata, are respect pentru cei din jur si pentru inima lor, daruieste prea mult as spune si nu stiu cum sa o invat inca sa mai tina putin si pentru ea din ce are de daruit. Stii de altfel, aici este problema, te doare cand daruiesti si cand gesturile tale nu sunt intelese ca atare! E o regula a vietii! In cazul ei, insa, este abia un copil de noua ani si are timp sa le invete pe toate si nu pentru ca asa zice mama, ci pentru ca fiecare invata pe pielea sa.
Rep: Ce ti-a lipsit anul acesta?
A.M. Am ajuns la concluzia ca ma gandeam tot timpul la altii si pe mine ma neglijam. Ajunsesem sa fac totul ca sa le fie bine pentru cei din jur, iar eu eram mereu pe locul doi. Nu a fost bine! Iar cand am constientizat ca situatia nu mai poate continua asa, am luat decizii care sa ma ajute sa fiu eu si sa pot sa ma comport ca inainte, cu demnitate si respect fata de mine, ca orice femeie de altfel. Acum, totul este perfect.
Rep: Ce vei face in perioada Sarbatorilor?
A.M. De Sarbatori, in fiecare an de ziua mea, petrec cu prietenele din copilarie, ca fetele, iar la sfarsitul anului, voi avea, pur si simplu, cumpana dintre ani, numai eu si fiica mea. Noi doua! Asa am decis sa se intample lucrurile anul acesta.