WowNews logo WOWnews
Stories
Revoluția de la 1989

colaj cu fotografii de la revoluția de la 1989

Diverse

10 evenimente din istoria României care te vor face să te mândrești

10 evenimente importante din Istoria României. Vei fi mândru de țară!

Istoria României este una bogată și impresionantă. Iată 10 evenimente importante din istoria României care te vor uimi!

10 evenimente din istoria României

România este o țară bogată prin istoria, geografia, tradițiile, obiceiurile, locurile și oamenii săi. De-a lungul timpului, România a fost prezentă unor evenimente importante care au marcat istoria țării.

Citeste si: Tatăl Sarei aduce noi acuzații clinicii dentare: „Au chemat-o să o omoare. Au vrut să șteargă toate înregistrările”- kanald.ro

Iată 10 evenimente impresionante din istoria României!

Unirea Basarabiei cu România

Pe baza "Declarației privind popoarele din Rusia" adoptată de puterea sovietică în noiembrie 1917, moldovenii din Basarabia urmau să proclame Republica Democratică Moldovenească, autonomă în cadrul Rusiei.

În contextul războiului civil dintre bolșevici și forțele antibolșevice din Rusia, care s-a extins și în Ucraina, declarată independentă, noul premier român, generalul Alexandru Averescu, a trimis trupe în Basarabia în ianuarie, în timp ce republica s-a proclamat independentă față de Rusia.

La 9 aprilie, Sfatul Țării, organul legislativ de la Chișinău, a proclamat unirea cu România, după ce au fost soluționate divergențele privind forma de stat (republică/monarhie) și reforma agrară (acceptarea unei soluții mai radicale în Basarabia). Tratatul de pace de la Buftea din mai, încheiat între România și Puterile Centrale, a luat în considerare noua realitate politică.

Citește și: 10 curiozități geografice care te vor lăsa cu gura căscată!

sala unde s-a realizat Unirea de la Alba Iulia

Fotografie din sala unde s-a realizat Unirea de la Alba Iulia 

[Sursa foto: WOWbiz]

Marea Unire

La 1 decembrie 1918, Marea Unire a fost finalizată. La Alba Iulia, elita transilvăneană a decis unirea cu România. În paralel, la București, Regele Ferdinand și Regina Maria au intrat în capitala eliberată de sub ocupația militară germană. În urma Conferinței de Pace de la Paris, România și-a dublat extinderea teritorială și populația, prin unirea cu Basarabia, Bucovina, Transilvania și prin obținerea Cadrilaterului de la sudul Dunării.

Guvernul Ion Antonescu

Pierderile teritoriale din 1940 și presiunea politică exercitată de adversarii săi legionari, sprijiniți de Germania nazistă, care domina Europa după căderea Franței în iunie, au dus la căderea regimului autoritar al regelui Carol II în septembrie 1940.

Inițial, regele a fost nevoit să-l înlocuiască pe premierul său, Ion Gigurtu, la 4 septembrie, cu un adversar al său, generalul Ion Antonescu. În ziua următoare, regele l-a investit pe general cu puteri depline, suspendând Constituția din 1938, care consacra regimul autoritar carlist.

La 6 septembrie, regele a fost obligat să abdice și să părăsească țara, sub amenințarea legionarilor, care încercau să se răzbune pentru execuția Căpitanului lor, Zelea Codreanu, în 1938. Fiind nevoit să țină cont de ascensiunea politică a legionarilor în ultimii doi ani și de sprijinul acordat acestora de către Reichsführer-ul SS Heinrich Himmler, Ion Antonescu a împărțit puterea cu aceștia.

Astfel, la 14 septembrie, a fost proclamat statul național-legionar, în guvernul căruia Horia Sima, comandantul Legiunii Arhanghelului Mihail, deținea funcția de vicepremier.

Această formulă politică a durat până în ianuarie 1941, când generalul i-a îndepărtat pe legionari de la putere.

La 12 octombrie 1940, în urma unui acord între guvernele german și român, o misiune militară germană a pătruns pe teritoriul României, având ca principala sarcină protejarea instalațiilor petroliere din Valea Prahovei, vitale pentru efortul de război german.

Instalarea Guvernului Petru Groza

Într-un context în care armata sovietică era prezentă în România, iar armata română lupta pe frontul anti-german, comuniștii condus de Ana Pauker și Gh. Gheorghiu Dej își intensifică presiunile pentru preluarea puterii.

Prim-ministrul gen. Nicolae Rădescu, care era loial regelui Mihai I și regimului constituțional reinstaurat după 23 august, încearcă să se opună acestor presiuni. Totuși, fiind lipsit de mijloace de rezistență, este forțat să-și dea demisia la 28 februarie.

Ulterior, la București sosește Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului de externe sovietic și fost procuror în procesele staliniste din anii '30. Acesta impune în mod categoric regelui Mihai numirea lui Petru Groza ca prim-ministru la 6 martie, un politician de stânga apropiat comuniștilor, care ulterior va ocupa poziții cheie în noul guvern. Cuvintele celebre rostite de Vîșinski, "Aici, Yalta sunt eu", însoțite de lovitura dată în masă în fața regelui, au marcat începutul procesului de comunizare a României.

George Emil Palade primește Premiul Nobel

În anul 1974, savantul român George Emil Palade a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină.

George Emil Palade, cunoscut pentru expertiza sa în biologia celulară, și-a început cariera în România, iar ulterior s-a mutat în Statele Unite ale Americii. Descoperirile sale remarcabile se concentrează în special pe structura ARN-ului organismelor celulare.

Greva regală

Imediat după impunerea guvernului condus de Petru Groza de către sovietici la data de 6 martie 1945, a început un proces de comunizare a României sub această conducere dominată de comuniști.

Regele Mihai, fiind practic singura instituție de stat neafectată de influența comuniștilor, a refuzat să mai semneze decretele guvernamentale începând cu 21 august 1945, cerând în zadar demisia guvernului. Această dispută a depășit granițele României și a atras atenția marilor puteri victorioase în al Doilea Război Mondial, cum ar fi Marea Britanie, SUA și Uniunea Sovietică, având în vedere statutul României ca țară învinsă și sub incidența armistițiului din septembrie 1944.

După negocieri la nivel de ambasadori la Moscova, s-a convenit în ianuarie 1946 ca regele să înceteze boicotarea guvernului în schimbul numirii în cabinet a unui reprezentant al PNȚ și a unuia al PNL. Deși greva a încetat la 8 ianuarie, titlul de ministru fără portofoliu al acestor doi reprezentanți ai partidelor democratice nu a avut un impact semnificativ, deoarece în România era prezentă o mare forță militară sovietică, fără niciun soldat occidental.

Această confruntare între șeful statului și șeful guvernului reprezintă un eveniment unic de acest fel în prima perioadă de regim democratic din istoria României.

Citeste si: Motivul pentru care Mariana Moculescu a ales, în cele din urmă, să își facă simțită prezența la priveghiul lui Horia Moculescu! A fost dezvăluit chiar de ea: "Destinul și-a urmat cursul!"- kfetele.ro

Citeste si: O îndrăgită cântăreață a facut DECLARAȚII SFÂȘIETOARE despre Andreea Cuciuc: „Se simțea vinovată dacă...” Ce promisiune i-a făcut artista fiicei lui Igor Cuciuc?- radioimpuls.ro

Cutremurul din 1977

În anul 1977, România a fost lovită de cel mai puternic cutremur din ultimii 100 de ani. Seismul a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter și a durat 55 de secunde.

În acest interval de timp, peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața în întreaga țară, iar peste 11.000 au fost răniți. Aproximativ 35.000 de locuințe au fost complet distruse de forța cutremurului. Ultimul supraviețuitor a fost găsit după 250 de ore de la producerea tragediei.

Citește și: 5 invenții uitate care ar fi putut schimba lumea

Dumitru Prunariu

Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în cosmos

[Sursa foto: MediaFax Foto]

Dumitru Prunariu, primul român care zboară în spațiul cosmic

La data de 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul român care a călătorit în spațiul cosmic. Această realizare a avut loc în cadrul misiunii Soiuz 40, care a fost parte a programului spațial "Intercosmos" inițiat de Uniunea Sovietică.

Prunariu a petrecut în total 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde în spațiu.

Revoluția de la 1989

Evenimentele care au dus la prăbușirea regimului comunist din România sunt cunoscute sub numele de Revoluția Română. Totul a început cu protestele din Timișoara din 22 decembrie, care au pus bazele unei mișcări de rezistență ce s-a răspândit rapid în întreaga țară.

Punctul culminant al revoluției a fost arestarea și judecarea cuplului prezidențial, Nicolae și Elena Ceaușescu, urmată de execuția lor. După aceste evenimente dramatice, România a fost reorganizată ca republică, cu regim democratic, iar o nouă constituție a fost adoptată de către Parlament la 21 noiembrie 1991. Primele alegeri democratice au avut loc pe 27 septembrie 1992, marcând începutul unei noi ere în istoria țării.

România aderă la Uniunea Europeană

La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membră a Uniunii Europene. Procesul de aderare a început încă din 1995, iar România a primit sprijin din partea Uniunii Europene pentru a îndeplini condițiile necesare pentru aderare.

Tratatul de aderare al României și Bulgariei a fost semnat în 2005 și a intrat în vigoare în 2007.

Surse: zilesinopti.ro, mediafax.ro