
kanald.ro
Social
Keren Rosner, psiholog, le-a explicat jurnaliștilor WOWbiz motivele din spatele concluziilor trase de cel mai recent studiu Salvați Copiii vizavi de familiile cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Potrivit studiului publicat de Salvați Copiii, 79% dintre părinții care au ales să muncească în afară nu iau în considerare posibilitatea de a se reuni cu copiii în țara în care lucrează. Dintre cei 855 de copii care au participat la studiu, doar 7% au mărturisit că familia lor ia în calcul relocarea completă în afară.
Un alt rezultat important al studiului este reprezentat de faptul că cei mai mulți dintre părinții plecați la muncă în străinătate nu plănuiesc să se întoarcă definitiv în România (41%), pe când 38% spun că vor, la un moment dat, să revină în țară.
La nivel național, 21.024 de copii au ambii părinți plecați în afară sau provin din familii monoparentale, în care părintele este plecat.
„Este un gen de abandon mascat, în care părinții pleacă în străinătate. Aceștia trimit bani, îi vizitează o dată, de două ori, pe an, timp în care n-au dispoziția 100% de a sta cu copiii. Nu mai au obișnuința, pentru că un copil se înstrăinează de părinți. Nu mai sunt persoanele de atașament.
Sunt cunoscuți doar din discuțiile online, sau din fotografii, sau din poveștile bunicilor sau rudelor care au grijă de ei, dar ei n-au un atașament sănătos, consistent, față de părinții lor. Atunci copiii nu-și cunosc părinții. Ei sunt atașați de acele rude care îi cresc, dar, mental, ei știu că părinții lor sunt alții, și atunci ajung să fie ori niște copiii înstrăinați, retrași, singuratici, care nu au încredere, care nu se atașază, pentru că sunt foarte precauți, având în vedere că au fost separați deja de persoanele importante și au interiorizat ideea că nu te poți baza pe o relație pentru că, în orice moment, ea poate să fie destrămată, sau devin copii cu un
Keren Rosner, psihoterapeut
Cel mai important factor care influențează decizia părinților de a pleca să lucreze peste hotare este cel al locurilor de muncă și al nivelului de salarizare (39%). Nu puțini sunt aceia reticenți să revină din cauza climatului social din România. 24% ar lua în considerare întoarcerea în țară dacă sistemul public de sănătate ar fi îmbunătățit, iar 20% ar face-o dacă ar observa un progres în ceea ce privește calitatea clasei politice.
„Dacă perioada este îndelungată, de ani de zile, este puțin probabil că acea relație se va stabili comparativ cu o relație continuă. Necesită un timp de adaptare, de readaptare, de a învăța să fie împreună, de a accepta, de a se obișnui unii cu ceilalți și de a începe să aibă încredere unii în ceilalți. Chiar dacă este vorba despre părinți și copii, după perioada de separare ei nu mai au încredere, nu se mai cunosc, nu își mai știu reacțiile și, atunci, e nevoie de o perioadă de readaptare, care rareori se întâmplă să ducă la o relație sudată, o relație bună”, a adăugat Keren Rosner.