 
                            kanald.ro
 
        Diverse
Sărbătoarea Bunei Vestiri are loc în fiecare an la data de 25 martie în calendarul creștin ortodox.
Fie că e zi de sărbătoare sau nu, este bine să ne rugăm Lui Dumnezeu și sfinților săi, fiindcă rugăciunea ne eliberează sufletul de povara greutăților și ne limpezește mintea.
Sărbătoarea Bunei Vestiri amintește de momentul în care Arhanghelul Gabriel i-a vestit Fecioarei Maria că va naște un fiu, Iisus, prin lucrarea Duhului Sfânt.
Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători creștine, marcând începutul mântuirii noastre și întruparea Fiului lui Dumnezeu.
În picturi, Arhanghelul Gabriel este adesea reprezentat ca un înger cu aripi, aducând un crin alb Mariei, simbol al purității.
În tradiția populară românească, Buna Vestire este cunoscută și sub numele de „Ziua Cucului”. Există o mulțime de superstiții legate de această zi, cum ar fi faptul că vremea de Buna Vestire prevestește cum va fi vremea de Paște.
Citește și: Pe ce dată este Paștele ortodox în 2026. Sărbătoarea Învierii Domnului nu are o dată fixă!
 
 
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., 
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin. 
Condac 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Citește și: Pe ce dată este Izvorul Tămăduirii în 2025. Sărbătoarea din calendarul ortodox nu are o dată fixă!
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea: 
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria 
Bucură-te, cea prin care piere blestemul 
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut 
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei 
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești 
					
					Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești 
Bucură-te, că ești scaun Împăratului 
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate 
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele 
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări 
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura 
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 2:
Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!
Icos 2:
Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis: 
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus 
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere 
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos 
Bucură-te, capul poruncilor Lui 
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu 
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ 
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită 
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor 
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă 
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut 
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți 
Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 3:
Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia!
Citește și: Când începe Postul Sfinților Petru și Pavel în 2025. Nu are o dată fixă!
Icos 3:
Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu: 
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejite Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte 
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni 
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre 
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor 
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor 
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării 
Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor 
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite 
Bucură-te, curăția a toată lumea 
Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori 
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 4:
Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icos 4:
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis: 
Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului 
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare 
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți 
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului 
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești 
Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești 
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere 
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri 
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței 
Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă 
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul 
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 5:
Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia!
Icos 5:
Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate: 
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse 
Bucură-te, raza zilei celei de taină 
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii 
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii 
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie 
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni 
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească 
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate 
Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc 
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor 
Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși 
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 6:
Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!
Icos 6:
Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu: 
Bucură-te, îndreptarea oamenilor 
Bucură-te, căderea demonilor 
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii 
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească 
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc 
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață 
Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei dintru întuneric 
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul 
Bucură-te, hrană și potir cu mană 
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte 
Bucură-te, pământul făgăduinței 
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 7:
Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!
Icos 7:
Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind: 
Bucură-te, floarea nestricăciunii 
Bucură-te, cununa înfrânării 
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul Învierii 
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească 
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii 
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulți se odihnesc 
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptătorul celor rătăciți 
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiți 
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept 
Bucură-te, iertarea multor greșiți 
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală 
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 8:
Văzând naștere minunată, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la Cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pământ S-a arătat Om smerit, vrând să tragă la înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia!
Icos 8:
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea: 
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput 
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste 
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei necredincioși 
Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor credincioși 
Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi 
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi 
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una 
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea 
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii 
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul 
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos 
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 9:
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!
Icos 9:
Pe oratorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm: 
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu Bucură-te, comoara rânduielii Lui 
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filosofi neînțelepți 
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători 
Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliți 
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme 
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor 
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor 
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței 
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai luminat la minte 
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască 
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 10:
Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!
Icos 10:
Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte: 
Bucură-te, turnul fecioriei 
Bucură-te, ușa mântuirii 
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles 
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc 
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine 
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte 
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor 
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăției 
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță 
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei credincioși 
Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost hrănitoare de prunc 
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 11:
Împărate sfinte, de Ți-am aduce cântări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!
Icos 11:
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndreptează spre cunoștința cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei și se cinstește cu chemarea aceasta: 
Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător 
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse 
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele 
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăjmași ca un tunet 
Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină 
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe 
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței 
Bucură-te, ceea ce curățești întinăciunea păcatului 
Bucură-te, baie, care speli conștiința 
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei 
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos 
Bucură-te, viața veseliei celei de taină 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 12:
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești a venit Singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui și, rupând zapisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!
Icos 12:
Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Care ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți să-ți cânte: 
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții 
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul 
Bucură-te, comoara vieții cea nedeșertată 
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși 
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioși 
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii 
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției 
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele 
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii 
Bucură-te, tămăduirea trupului meu 
Bucură-te, mântuirea sufletului meu 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 13:
O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)
Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Condacul întâi:
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea: 
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria 
Bucură-te, cea prin care piere blestemul 
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut 
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei 
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești 
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești 
Bucură-te, că ești scaun Împăratului 
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate 
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele 
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări 
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura 
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul 
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară! 
Condac 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Sursa: doxologia.ro