Atacurile de panica: o problema tot mai intalnita printre tineri. Uite cum poti sa treci mai usor prin momentele delicate

 

Atacurile de panica sunt o problema cu care se lupta din ce in ce mai multi oameni, preponderent tineri in ultimii ani. Din pacate, multi dintre ei se sfiesc sa ceara ajutorul si recurg la tot felul de mijloace neortodoxe de a se calma crezand ca asta este solutia cea mai buna.

 

Ei bine, psihologii sar in ajutorul celor care sufera de astfel de atacuri si ii asigura ca, daca urmeaza anumite sfaturi, vor trece mai usor peste episoadele delicate.

 

Regulile de mai jos au fost scrise la persoana intai pentru a fi mai usor de folosit. Daca ai atacuri de panica copiaza-le intr-un document si listeaza-le, pune-le undeva la indemana si atunci cand ai un atac de panica citeste-le cu voce tare. Poti si sa le citesti cu voce tare si sa te inregistrezi pe telefon iar cand ai un atac de panica sa le asculti. Atunci cand le citesti sau le asculti concentreaza-te pe semnificatia fiecarei fraze si incearca sa aplici fiecare pas.

Traiesc senzatii foarte intense si neplacute dar asta nu inseamna ca sunt periculoase, fiecare senzatie are rolul ei de protectie intr-o situatie de stres.

 

Pot sa ma concentrez pe a respira corect si asta va reduce simptomele legate de hiperventilatie.

Nu e nevoie sa ies din situatie, sa fug sau sa sun pe cineva, nu e o situatie periculoasa sunt doar senzatii fiziologice asociate fricii. E doar un semnal de alarma eronat intr-o situatie care nu e periculoasa.

 

Faptul ca imi vin in minte gânduri catastrofice – ca as putea muri, lesina sau innebuni nu inseamna ca intr-adevar se intampla asta, am trait aceste stari de atatea ori si nu mi s-a intamplat nimic grav.

 

Gandurile sunt doar ganduri, nu sunt realitate.

 

 

Cand un gand sau o senzatie devin prea intense ma pot concentra pe ceva simplu – pe a descrie ceea ce vad in jur, pe a numara descrescator din 7 in 7 de la 1000 si pot observa cum senzatiile scad daca nu le alimentez.

 

Pot sa accept starea de panica fara sa fug de ea, o accept, o observ si pot sa o tolerez. Pot sa observ senzatiile pe care le am fara sa le amplific prin gânduri catastrofice, pot sa ma concentrez doar pe ceea ce traiesc acum fara a-mi amplificat senzatiile negative gandindu-ma la ce s-ar putea intampla.

 

Ma pot concentra pe a evalua cat de intensa e teama de la 1 la 10 si pe a vedea in ce fel oscileaza in functie de felul in care gândesc si ma raportez la ea.

 

Observ cum senzatiile neplacute se reduc daca nu le alimentez cu gânduri catastrofice.

 

Ma gandesc la situatia prin care trec ancorandu-ma in realitate, desi a fost foarte intensa si neplacuta nu s-a intamplat nimic groaznic, a fost neplacut dar I-am facut fata.

 

Daca ai atacuri de panica nu trebuie sa crezi ca este ceva in neregula cu tine si in niciun caz nu trebuie sa-ti fie rusine sa povestesti prin ce treci.

 

Oricarui om i se poate intampla la un moment dat sa se confrunte cu asta. Important este sa stim cum sa reactionam, sa incercam pe cat posibil sa prevenim astfel de episoade si sa nu lasam atacurile de panica sa ne tulbure, pe termen lung, existenta.