Beatrice Mahler avertizează care sunt problemele cu care rămân tinerii cu forme ușoare de COVID: „Jumătate dintre ei au acest tip de afectare”

Medicul a povestit cu ce probleme vin pacienții care s-au videcat de COVID. Cu ce simptome rămân în urma infecției?

Au trecut aproape doi ani de când virusul SARS-CoV-2 este printre noi, iar nu puțini sunt cei care s-au infectat cel puțin o dată și au trecut prin experiența COVID-19. Ei bine, o parte destul de importantă dintre acești pacienți, mai ales tineri, și care s-au confruntat cu forme ușoare de boală, au rămas cu probleme serioase la nivelul plămânilor. Beatrice Mahler a comparat plămânii lor cu persoanele care fumează timp de circa două decenii. 

Citeste si: Nicolae Botgros intervine în scandalul legat de moartea Andreei Cuciuc. Care este dorința lui: “Să fie cercetat amănunțit, fiecare secundă, fiecare acțiune a celor prezenți în acel local.” - kfetele.r

Beatrice Mahler: „Aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat”

Medicul spune că boala COVID-19 își lasă adânc amprenta și asupra tinerilor care au trecut o dată sau de mai multe ori prin boală, dar care nu au avut forme grave. Jumătate dintre aceștia revin la medic după ce s-au vindecat și acuză tot felul de simptome. Surprinzător, spune Beatrice Mahler, este că aceștia au plămânii la fel de afectați precum fumătorii înrăiți, ceea ce arată severitatea virusului SARS-CoV-2 și urmările pe care le lasă asupra organismului. 

„Este suprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (…) Sunt destul de frecvente (cazurile – n.r.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare.

Citeste si: Alexandru Rafia vorbește despre purarea măștii, după ce au fost raportate 12 mii de cazuri într-o zi: „Este important ca populația să înțeleagă”

Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2. Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată”, a explicat managerul.

„O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet”

De asemenea, medicul mai spune că plămânii se recuperează în timp, dar nu complet, iar tratament pentru așa ceva încă nu există. 

Citeste si: Nicolae Botgros intervine în scandalul legat de moartea Andreei Cuciuc. Care este dorința lui: “Să fie cercetat amănunțit, fiecare secundă, fiecare acțiune a celor prezenți în acel local.” - kfetele.r

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12 - catena.ro

Citeste si: De neimaginat! Igor Cuciuc, prins în capcana propriilor acuzații? De când au ieșit la suprafață aceste IMAGINI cu el și Nicolae Botgros, toți sunt muți de uimire. Ceea ce a făcut i-a luat prin surprin

Citeste si: Medicul Adrian Marinescu, despre noul val pandemic, după ce cazurile de Covid au început să crească: „O presiune psihologică”

„O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a mai arătat Beatrice Mahler.

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
canalul "WOWbiz.ro"