kanald.ro
Actualitate
Blackout total în România: cât rezistăm fără energie electrică și cine ar fi tăiat primul de la curent. Avertismentul unui expert financiar: "În cel mai rău caz industria ar fi oprită de la consumul de energie"
Un blackout total este, pentru mulți români, un coșmar aproape imposibil de imaginat. Dar în contextul global al tensiunilor geopolitice, atacurilor cibernetice și schimbărilor climatice, întrebarea devine legitimă: cât de pregătită este România pentru o pană de curent la scară națională?
Economistul financiar Adrian Negrescu aduce o notă de realism optimist în această dezbatere. Potrivit lui, România nu este în pragul unei crize energetice de proporții și nici nu este complet nepregătită pentru un scenariu negru.
„Există un grad de pregătire la nivelul rețelei electrice și toate marile companii, mai ales cele care generează sisteme de date, au backup-uri. Au soluții menite să eficientizeze, să salveze datele și să ofere servicii”, afirmă Negrescu.
Spre deosebire de alte state europene, România are încă o capacitate internă solidă de producere a energiei electrice. Mixul energetic include hidrocentrale, centrale pe cărbune, gaze, nuclear și, tot mai mult, surse regenerabile. Acest avantaj permite o reacție relativ rapidă în fața unui incident major.
„Sistemul poate fi calibrat rapid în așa fel încât să acopere nevoile esențiale: servicii publice, servicii electronice, tot ceea ce ține de viața de zi cu zi”, explică Negrescu.
Cu alte cuvinte, chiar dacă într-un scenariu ipotetic România ar rămâne fără curent pe scară largă, ar exista mijloace tehnice pentru a prioritiza alimentarea zonelor vitale, cum ar fi spitalele, transportul public și rețelele de comunicații.
Industria – principalul „sacrificat” într-o criză majoră
Un blackout prelungit, de peste 48-72 de ore, ar aduce totuși probleme semnificative. Afectate ar fi în primul rând companiile industriale, marii consumatori de energie, care ar fi opriți de la alimentare pentru a salva resursele disponibile pentru populație.
„În cel mai rău caz, industria ar fi oprită de la consumul de energie și s-ar prioritiza serviciile publice și consumul populației”, precizează economistul.
Această abordare este deja prevăzută în protocoalele de urgență ale statului român: în caz de criză energetică, se aplică un sistem de prioritizare în funcție de importanța obiectivului pentru viața socială și economică a țării.
Riscurile reale: infrastructura învechită și lipsa exercițiilor
Chiar dacă sistemul energetic este capabil să se adapteze, vulnerabilitățile nu lipsesc. O parte a rețelei de distribuție este îmbătrânită, mai ales în mediul rural, iar multe instituții publice nu au testat recent proceduri de intervenție în caz de pană generalizată.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii - catena.ro
În plus, dependența tot mai mare de digital face ca o simplă pană de curent să afecteze lanțuri întregi de servicii: de la aplicațiile de mobilitate urbană până la încasările prin POS și plata facturilor.
Concluzia specialiștilor: suntem departe de o catastrofă
În ciuda acestor vulnerabilități, economistul rămâne prudent optimist:
„Pentru România, în momentul de față, nu cred că este o asemenea situație”, spune el, referindu-se la posibilitatea iminentă a unui blackout generalizat.
Singurul scenariu în care lucrurile ar putea scăpa de sub control ar fi o pană de curent de mai multe zile, caz în care provocările logistice, economice și sociale s-ar multiplica.