kanald.ro
Preot, în timpul unei slujbe la biserică
Preot, în timpul unei slujbe la biserică
Diverse
Iată când este Lăsatul secului de brânză pentru Postul Paștelui 2024. Vezi data la care începe săptămâna albă și ce tradiții trebuie respectate!
Postul Paștelui este unul dintre cele două mari posturi din an și cel mai aspru dintre toate. Anul acesta, postul pentru sărbătorile pascale începe la o săptămână după Moșii de iarnă și este ținut de o mulțime de credincioși.
Totuși, înainte de începerea Postului Mare, ortodocși trec prin mai multe etape, cum ar fi Lăsata secului de carne și Lăsatul secului de brânză.
Postul Paștelui se numără printre cele două mari posturi din an și este considerat cel mai aspru dintre toate. Anul acesta, Paștele ortodox pică pe 5 mai, astfel că înainte de cinstirea Învierii Domnului, tot mai mulți credincioși respectă cu sfințenie perioada de 40 de zile de post.
În diferite tradiții spirituale, postul alimentar mai este asociat cu purificarea minții și a trupului. Pentru creștini, Postul Paștelui este o modalitate de a se smeri în prezența lui Dumnezeu și de a-și întării credința.
Cele 40 de zile de post, înainte de sărbătorile pascale, face referire la perioada în care Mântuitorul Isus Hristos a ținut post pentru Propovăduirea Evangheliei. Postul reprezintă abținerea totală de la anumite alimente și băuturi, dar și reținerea de la anumite gânduri dăunătoare, pofte, patimi sau fapte rele.
Tocmai de aceea, majoritatea preoților subliniază adesea cât este de important ca postul trupesc să fie însoțit de cel sufletesc.Totuși, înainte de perioada de post, credincioșii trec prin mai multe etape, precum Lăsatul secului de brânză. Anul acesta, Lăsatul secului de brânză are loc la data de 17 martie. Lăsatul secului reprezintă ultima zi înaintea începutului unui post mare și pregătirea trupească și sufletească pentru cel mai aspru post din an.
De asemenea, pentru începutul Postului sărbătorilor pascale, există două date de lăsat al secului, una pentru carne, cunoscută și ca Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, iar cealaltă pentru lactate, ouă și pește. Astfel, perioada dintre cele două se numește Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, pentru că în această perioadă se mai pot consuma lactate și pește.
Citește și: Ce sărbători cu cruce roșie sunt în luna martie 2024. Vezi pe ce dată începe Postul Paștelui și cât durează
Ouă și pască pentru sărbătorile pascale
[Sursa foto: Unsplash]În săptămâna albă, credincioșii se pregătesc sufletește și trupește pentru începutul celui mai aspru post din an, adică cel al Paștelui. Anul acesta, Postul Mare începe pe 18 martie și se încheie pe data de 4 mai. Astfel, săptămâna dinaintea începerii postului se numește Săptămâna albă sau a brânzei, perioadă în care creștinii respectă o serie de reguli cunoscute în popor. Iată câteva tradiții și obiceiuri pentru Săptămâna Albă.
Citește și: Pe ce dată începe Postul Paștelui în 2024. Acesta este cel mai aspru post al Bisericii Ortodoxe
Icoane cu Mântuitorul Isus Hristos, în biserică
[Sursa foto: Unsplash]Potrivit tradiției, această zi mai este cunoscută și sub denumirea de Lunea burdufului, deoarece atunci se taie burduful de brânză.
Se spune că în această zi este bine să se mănânce brânză, însă este interzis complet să se spele rufe și să se facă baie. Conform tradiției, dacă nu este respectat acest obicei, părul se poate albii.
Nici în această zi nu este indicat spălatul pe cap, pentru a se evita încărunțitul timpuriu.
-În această zi, femeile spală cămășile pentru a fi albe peste an, însă cusutul este interzis.
-De asemenea, această zi se mai numește și Joia furnicilor, deoarece femeile aduc ofrande acestor insecte. Mai exact, se face o turtă din făină sau mălai, care se unge cu unt și brânză, și se așează pe un mușuroi pentru ca furnicile să aibă ce mânca și să nu facă pagube pe timpul verii.
-Este prima din cele 12 vineri scumpe de peste an. Tradiția spune că în aceste zile de vineri se ține post și rugăciune, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului.
-În unele zone ale țării, această tradiție este respectată în special de cei tinerei, deoarece aduce noroc în căsnicie.
-În această zi, oamenii din diferite zone ale țării fac plăcinte și le dau de pomană.
-De asemenea, bărbații nu lucrează, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești.
-Tot în această zi, se împart colaci și colivă cu lumânări mici, pentru ca cei care dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.
Se spune că în această zi există rânduiala de a se cere iertare, ziua fiind cunoscută și ca „Duminica iertării”.
Surse: alba24.ro, libertatea.ro, crestinortodox.ro