
kanald.ro
Diverse
Pogorârea Sfântului Duh, numită și Rusaliile, simbolizează începutul răspândirii creștinismului în întreaga lume.
Sărbătoarea Rusaliilor marchează momentul în care Sfântul Duh s-a pogorât asupra apostolilor, umplându-i de inspirație, ca să răspândească Evanghelia.
La 50 de zile după Învierea Domnului, creștinii ortodocși sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și ca Rusalii sau Cincizecimea.
În anul 2025, această sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox are loc pe 8 iunie, iar în România este declarată zi liberă de la stat.
Cartea „Faptele Apostolilor” oferă o descriere vie a momentului în care Duhul Sfânt Se pogoară asupra ucenicilor lui Hristos. Sfântul Luca relatează că evenimentul a fost însoțit de un vuiet puternic, asemenea unui vânt vijelios, iar deasupra fiecăruia dintre cei adunați s-au arătat limbi ca de foc, semn al prezenței divine și al darului vorbirii în limbi străine.
După Pogorârea Sfântului Duh, apostolii au primit darul vorbirii în limbi străine, putând astfel să vestească Evanghelia tuturor neamurilor. În ziua Cincizecimii, acest dar s-a manifestat în mod spectaculos, când ucenicii lui Hristos au fost înțeleși de iudeii veniți din toate colțurile lumii.
Un obicei românesc de Rusalii este acela de a aduce la biserică frunze de nuc sau tei, simbolizând limbile de foc ale Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate de preoți și împărțite credincioșilor.
Citește și: Pe ce dată sunt Floriile în 2025. Intrarea Domnului în Ierusalim se sărbătorește cu dezlegare la pește
Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.
În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”, relatează traditii-superstitii.ro.
În România încă se păstrează tradiția ca în ziua de Rusalii, creștini să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele.
În alte zone ale țării, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin, ca să fie apărat de cele rele.
Se spune că în ziua de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, fiindcă altfel vei fi prins și pedepsit de către iele.
De asemenea, în ziua de Rusalii nu trebuie să intri în vie, pădure, fântână sau alte locuri pustii, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.
Oamenii de la sate cred că de la Rusalii, vreme de 9 săptămâni nu se culeg ierburi de leac.
O altă tradiție de Rusalii este dansul călușarilor. Acesta este de origine precreștină, iar în mod tradițional, dansul se desfășoară în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are un scop tămăduitor.
Dansul călușarilor joacă un rol asemănător unui ritual de exorcizare. Victima trebuie să intre în jocul călușarilor fără să vorbească și apoi să rămână tăcută și răbdătoare în timp ce aceștia joacă.
La sărbătoarea Rusaliilor se împart vase pline cu lapte cu orez, colaci, cireșe, linguri de lemn, dar și colivă pentru sufletele celor adormiți.
Totodată, la sate se păstrează tradiția ca în ziua de Rusalii, copiii să fie spălați pe picioare cu săpun de casă, iar mai apoi să li se dea de pomană străchini pline cu lapte și orez, dar și o bucată din săpunul în care au fost spălați.
De asemenea, în ziua de Rusalii se împart ștergare și prosoape noi, spre pomenirea sufletelor plecate pe lumea cealaltă.