Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia este o sărbătoare cu dată fixă!
Sfinții 40 de Mucenici au fost un grup de 40 de soldați romani creștini, care au fost martirizați în anul 320 din cauza credinței lor în Hristos.
Când se sărbătoresc Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia în 2025
În anul 320, un grup de 40 de soldați romani, cunoscuți astăzi ca Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, și-au dat viața pentru credința creștină în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor. Refuzând să se lepede de Hristos, au fost supuși unor torturi cumplite, inclusiv zdrobirea oaselor, înainte de a fi arși de vii.
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 9 martie, în fiecare an.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se suprapune cu începerea Anului Agricol Tradițional şi astfel s-a format o sărbătoare tradițională românească: Mucenicii sau Măcinicii.
Tradiții românești la sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia
În ziua mucenicilor, gospodinele fac, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți „mucenici” sau „sfințișori”.
În Moldova, aceștia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.
În Muntenia și în Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică a cifrei 8, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.
Amintirea Sfinților 40 de mucenici a dat loc la anumite obiceiuri populare, constând în pregătirea unor produse alimentare din: făină de grâu- bobul de grâu zdrobit este simbolul morții, dulciuri- ele amintesc bucuria biruinței, și condimente, mai ales scorțișoară- simbol al suferințelor. Pregătite sub formă de opturi, sugerând coroanele oferite martirilor, sau de pâinișoare scufundate într-o compoziție de aspectul apei înghețate, amintind lacul în care au murit ostașii credincioși, ele se consumă în familie și se împart la vecini.
În unele regiuni ale țării există obiceiul conform căruia țăranii scot plugul la arat. Acesta reprezintă, în mod simbolic, începutul anului agricol.
În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie „zilele babelor”, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc „zilelor moșilor”, zile calde.
De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, rămase din timpurile păgâne, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
Dacă tună de Mucenici, atunci vara va fi prielnică tuturor culturilor. Dacă în noaptea dinaintea sărbătorii Sfinților Mucenici va îngheța, atunci toamna va fi lungă, notează traditii-superstitii.ro.