Când sunt Moșii de iarnă, de primăvară, de vară și de toamnă în 2024? În limbaj popular, aceste zile mai sunt numite și „Sâmbăta Morților”

În fiecare an se face pomenirea morților la anumite date specifice, pe lângă parastasele de soroc.

Pomenirea moșilor este un obicei tradițional al Bisericii ortodoxe, care reamintește faptul că cei dragi plecați dintre noi, nu trebuie să fie uitați.

Când sunt Moșii de iarnă, primăvară, vară și toamnă în 2024?

În fiecare an, există anumite sâmbete în care se face pomenirea colectivă a tuturor morților. În aceste zile se pomenesc moșii și strămoșii noștri plecați din această lume.

Citeste si: Prima reacție a mamei Geta, după ce fiul său, Iancu Sterp, a fost acuzat de agresiune! Aceasta a lăsat un mesaj scurt și la obiect: "Așa spunea Părintele Arsenie Boca!" - kfetele.ro

Biserica Ortodoxă a îngăduit ca aceste pomeniri să se facă în fiecare anotimp pentru ca cei dragi plecați din această lume să nu fie uitați.

Prima pomenire din anul 2024, numită și Moșii de iarnă, are loc 9 martie, urmând ca Moșii de primăvară să fie prăznuiți pe durata întregului Post al Paștelui, în timp ce Moșii de Vară vor fi pomeniți pe 22 iunie, iar Moșii de toamnă pe 2 noiembrie 2024.

Citește și: Cine a fost Sfânta Muceniță Ecaterina: Viața, minunile, rugăciunile și acatistul sfintei

Tradiții în Sâmbăta Morților

Ca la fiecare sărbătoare creștină, există o serie de tradiții și pentru Sâmbăta Morților, care sunt respectate cu sfințenie de credincioși:

• În Sâmbăta Morților se merge la slujba de parastas cu colivă, lumânări, colaci și vin.
• Preotul sfințește toate alimentele, iar mai apoi acestea sunt împărțite celor sărmani.
• Creștinii merg la mormintele celor adormiți, le curăță, le îngrijesc, le aprind lumânări, le tămâiază și le pun flori proaspete.
• Tot în Sâmbăta Morților se organizează mese pentru cei adormiți și se dau de pomană alimente și diverse alte obiecte.
• De asemenea, în Sâmbăta Morților se dau pomelnice la biserică și se fac rugăciuni pentru sufletele celor care au plecat din această lume.

Cine a fost Sfântul Stelian: Viața, minunile și rugăciunile celui care este considerat ocrotitorul copiilor

Pomenirea morților pe înțelesul tuturor

Biserica Ortodoxă ne învață că moartea este despărțirea sufletului de trup. O dată ce această despărțire are loc, trupul este dat pământului și putrezește, iar sufletul se întoarce la Dumnezeu care l-a dat.

„Omul ca făptură a Lui Dumnezeu are suflet, care este nemuritor și care în momentul despărțirii de trup nu piere, ci se mută la Dumnezeu. Deci nu moare și are viață veșnică prin Dumnezeu.”, a mărturisit preotul Gheorghe Șurpănelu.

Viața omului nu se sfârșește o dată cu moartea trupului, de aceea creștinii nu dau uitării pe cei adormiți nici înmormântarea lor, ci îi pomenesc, rugându-se și mijlocind pentru odihna și iertarea păcatelor lor.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează judecata particulară în urma căruia ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință. Aceste stări sunt date de modul de viețuire pe care l-a avut pe pământ. Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală. Din acest motiv, creștinii ortodocși se roagă pentru cei adormiți și le fac pomenire. Au credința că prin rugăciunile lor, sufletele pentru care se roagă vor ajunge la Judecata Universală într-o stare mai bună.

Pomenirile sau praznicele cuprind atât rugăciuni pentru sufletele celor adormiți, cât și fapte de milostenie și mese care se fac în cinstea și pomenirea morților.

Citeste si: Care a fost reacția Ilenei Sterp, după ce fratele său, Iancu, a fost acuzat că a fost agresiv cu un bărbat? "Este momentul să spunem lucrurilor pe nume!" - kfetele.ro

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii - catena.ro

Citeste si: CE A ȘTIUT Naomi despre Daniel și NU a îndrăznit să spună în fața camerelor de filmat: "Îmi este rușine mie. Trebuie să îmi mulțumești că am tăcut din gură și...". DE CE această informație a fost atât

În cărțile de cult, slujba care se săvârșește pentru pomenirea celor adormiți se numește parastas. Acesta este o rugăciune de mijlocire pentru răposați, dar și o prescurtare a slujbei înmormântării. 

La parastas se aduc întru pomenirea celui răposat, colivă, pâine, vin și lumânări. Se spune că coliva în închipuie pe cel adormit, e făcută din grâu, iar cuvântul colivă înseamnă „grâu fiert”. În Evanghelie se spune că dacă bobul de grâu nu cade și nu putrezește, nu răsare planta cea nouă. Numai așa ajunge să iasă planta care aduce rod mai mult, așa și cu trupul și sufletul omului.

De asemenea, vinul se aduce la parastas pentru că este simbolul celor sfinte, simbolul Sfintei Împărtășanii, dar și simbolul sângelui Lui Hristos. De aceea se stropește coliva cu vin. Totodată, pâinea este simbolul trupului Mântuitorului Iisus Hristos.

Soroacele de pomenire ale celui adormit sunt ziua a 3-a, a 9-a și a 40-a după moarte. De asemenea se face pomenirea celui adormit la un an după moarte, apoi în fiecare an, până la 7 ani după moarte.

În afară de aceste pomeniri particulare ale decedatului, se mai poate face pomenirea acestuia în aproape fiecare sâmbătă din an, dar și în zilele Moșilor de iarnă, de primăvară, de vară și de toamnă. Cele din urmă sunt pomeniri colective, care amintesc de moșii și strămoșii noștri, care au plecat din această lume.

Surse: trinitastv.ro

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
"TikTok"