Coroana de spini și buretele cu oteț
Diverse
Alimentele pe care nu trebuie să le consumi în Săptămâna Patimilor.
Care sunt alimentele pe care nu trebuie să le consumi în Săptămâna Patimilor? Este total interzis să consumi aceste două alimente, întrucât este mare păcat!
De luni, 29 aprilie, a început Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, așa cum este cunoscută în tradiția creștină. Această săptămână este ultima din intervalul de post specific Paștelui și marchează chinurile prin care a trecut Iisus Hristos înainte de răstignire.
Citeste si: Părintele Ciprian Petre Necula s-a stins din viață! Acesta avea vârsta de doar 47 de ani- kfetele.ro
Săptămâna Mare este considerată cea mai importantă perioadă din postul Paștelui. Creștinii ortodocși care nu au respectat celelalte săptămâni de post sunt îndemnați să țină măcar această săptămână, ca un gest de empatie și recunoștință pentru patimile lui Iisus înainte de moartea sa.
În Săptămâna Mare se consideră un mare păcat să nu se postească, dar și un mare păcat să se consume produse care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus. Potrivit tradiției, în drumul către Dealul Golgota, Iisus a fost bătut cu urzici de către cei care l-au condus.
Prin urmare, în Săptămâna Mare, nu se consumă urzici și oțet, deoarece acestea sunt simboluri ale suferințelor lui Iisus Hristos.
Citește și: Se spală rufe în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Părintele Vasile Ioana a oferit răspunsul corect
Citeste si: BREAKING NEWS! A MURIT preotul Ciprian Necula!- kanald.ro
Săptămâna Patimilor în Maramureș este cunoscută sub numele de Săptămâna Neagră. În această perioadă, toată lumea este ocupată pregătindu-se pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Se face o curățenie generală în casă, în curte și în gospodărie: curțile sunt măturate, gardurile sunt reparate, pereții sunt văruiți, perdelele și mobilierul sunt spălate, geamurile sunt șterse, iar hainele, așternuturile și covoarele sunt aerisite și curățate. Grajdurile animalelor sunt igienizate și văruite în interior. Bărbații lucrează la câmp până târziu în ziua de joi, când se întorc acasă și își ajută soțiile la treburile casnice.
În această săptămână, oamenii poartă haine de doliu, iar casa este decorată în culori închise, predominant negru și albastru închis. Prosoapele sunt schimbate în ziua de Înviere cu cele albe, iar femeile își schimbă portul.
În Săptămâna Mare, în Transilvania se păstrează tradiția colindelor de Paște, cântece interpretate în cadrul liturgic, în biserică, pe fondul pricesnelor bizantine. Textul acestor colinde evocă durerea și jertfa lui Iisus Hristos.
În Munții Apuseni se practică o sărbătoare a focului viu numită Hodaite, o variantă locală a Alimorilor, unde copiii mai mari ardeau mănunchiuri de nuiele împletite cu foi de porumb și paie pe dealurile din jurul satelor.
Citeste si: Părintele Ciprian Petre Necula s-a stins din viață! Acesta avea vârsta de doar 47 de ani- kfetele.ro
Citeste si: Plachetocrit crescut – semnificații și implicații clinice- revistagalenus.ro
Citește și: Originea Iepurașului de Paște. Cum a devenit Iepurașul simbol de Paște
O altă tradiție interesantă are loc în Muntenia, unde băieții și fetele tinere legau noduri pe o sfoară după fiecare evanghelie citită și își exprimau dorințele. Această sfoară era pusă sub pernă în noaptea de joi spre vineri pentru a-și visa ursitul, și nodurile erau dezlegate când dorința se împlinea.
În Joia Mare, se spune că femeile nu ar trebui să doarmă, pentru că vor dormi tot anul. Vinerea Mare este ziua scăldatului, iar cei care se scufundă de trei ori în apa rece se așteaptă să fie sănătoși tot anul. Dacă plouă în Vinerea Mare, se spune că va fi un an bogat, cu recolte bune.
În ziua de Paște, oltenii poartă haine noi în semn de respect pentru sărbătoare, iar dobrogenii obișnuiesc să se spele pe față cu apă în care au fost puse un ou roșu și un bănuț de argint, pentru a fi feriți de rele în noul an.
Surse: fanatik.ro, europafm.ro