kanald.ro
Politica
Ce scrie presa internațională despre alegerile prezidențiale din România și cum sunt caracterizați cei 11 candidați. Prin ce se remarcă cei înscriși la cursa pentru Cotroceni, în presă străină
Alegerile prezidențiale din România, programate pentru 4 mai 2025, au atras atenția presei internaționale, care a analizat profilurile celor 11 candidați înscriși în cursă.
Printre candidați se numără un fost spion, o actriță, un fost prim-ministru și un primar important al orașului, scrie Politico. Iată cum sunt prezentați în presa internațională:
1. Nicușor Dan, primarul
Nicușor Dan, candidat la alegerile prezidențiale
Nicușor Dan este candidat independent, în prezent primarul Bucureștiului, capitala României, din 2020. Matematician, a intrat în activism și politică la sfârșitul anilor 1990, la întoarcerea de la Paris, unde și-a terminat studiile doctorale. Activismul său, a spus el, a urmărit să contracareze „mafia imobiliară” într-un efort de a conserva spațiile verzi și locurile de patrimoniu din București.În 2015 a înființat Uniunea Salvați București, un partid politic care a devenit ulterior Uniunea Salvați România (USR), mutându-și atenția de la arena locală la cea națională.Nicușor Dan a demisionat din partid în 2017, după un conflict privind dacă constituția României ar trebui să respingă căsătoriile gay. El nu a vrut ca partidul să ia o poziție, dar membrii USR au votat pentru a se opune ca legea să restricționeze căsătoria la cuplurile heterosexuale.
Citește și: Când are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 și cine sunt cei 11 candidați
2. Crin Antonescu, candidatul comun
Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale
Crin Antonescu candidează în calitate de candidat comun al principalelor partide din România: Social-Democrații (PSD), Național-liberalii (PNL) și partidul minorităților maghiare (UDMR). Fost lider al PNL, Antonescu este cunoscut mai ales pentru mandatul său de președinte interimar în urmă cu 12 ani, după ce Parlamentul României l-a suspendat din funcție pe președintele de atunci Traian Băsescu.
Efortul de a-l pune sub acuzare pe Băsescu a eșuat ulterior, lăsându-l pe Antonescu cu o imagine pătată. El nu a ocupat nicio funcție politică în ultimul deceniu.
3. Victor Ponta, fostul premier
Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale
Victor Ponta a ocupat funcția de prim-ministru pentru social-democrații din România din 2012 până în 2015, când și-a dat demisia pe fondul protestelor de stradă din cauza unui incendiu într-un club de noapte care a ucis 64 de persoane și a dus la nemulțumirea publicului. Mai târziu și-a înființat propriul partid, dar nu a reușit să câștige prea multă autoritate. Procurorii l-au anchetat pe Ponta pentru mai multe acuzații de corupție, dar l-au absolvit în 2018. El a căutat să se reinventeze politic și acum candidează ca independent, sperând să atragă alegătorii lui Georgescu.
4. Elena Lasconi, fosta jurnalist
Elena Lasconi, candidat la alegerile prezidențiale
Elena Lasconi este un politician de opoziție care candidează la președinție în calitate de candidat al partidului Uniunea Salvați România, pe care îl conduce.
Lasconi s-a clasat pe locul al doilea în primul tur anulat al cursei prezidențiale a României și trebuia să-l înfrunte pe Georgescu într-un tur de scrutin din decembrie înainte ca autoritățile să intervină. Ea a intrat în politică în 2020, candidând cu succes la funcția de primar în Câmpulung Muscel, un orășel din apropierea Bucureștiului, în calitate de candidat USR.
În vârstă de 52 de ani, ea a avut o carieră de zeci de ani în jurnalism.
5. George Simion, figura de extremă dreapta
George Simion, candidat la alegerile prezidențiale
George Simion este liderul celui de-al doilea partid ca mărime din parlament al României, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) și omul extremei drepte în cursă. El și-a asigurat locul după retragerea unui alt candidat de dreapta, Anamaria Gavrila, cu care fusese de acord în prealabil că unul se va retrage dacă ambii ar fi aprobați de autoritățile electorale. Tânărul de 38 de ani a militat pentru unirea Moldovei și României și i s-a interzis de mai multe ori intrarea în Moldova.
De asemenea, i s-a interzis intrarea în Ucraina din cauza „activităților sale sistematice anti-ucrainene”, potrivit Serviciului de Securitate ucrainean.
6. Lavinia Șandru, actrița
Lavinia Șandru, candidat la alegerile prezidențiale
Lavinia Șandru a fost deputată a Camerei Inferioare a Parlamentului României între 2004 și 2008. Jurnalistă și actriță, a aparținut mai multor partide, inclusiv fostul Partid Democrat. Ea este acum membră a Partidului Social Liberal Umanist, o nouă iterație a unui partid fondat cu zeci de ani în urmă de Dan Voiculescu, un mogul român al mass-media care a petrecut șapte ani în închisoare pentru corupție. Șandru este cunoscută pentru căsătoria sa anterioară cu Darius Vâlcov, un fost ministru de finanțe social-democrat, care ispășește o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru spălare de bani și trafic de influență. Șandru și Vâlcov au divorțat în 2016.
7. Cristian Terheș, fostul preot
Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale
Cristian Terheș este membru al Parlamentului European din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Este vicepreședinte al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului.Fost preot, Terheș a descris femeile transgender drept „perverse de sex masculin” într-un discurs în Parlament în 2023. El a contestat, de asemenea, un blocaj din primăvara anului 2020 de către guvernul român, ca răspuns la pandemia de Covid-19, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar instanța a respins cazul. El s-a opus mandatelor de vaccinare care restricționau accesul oamenilor în spațiile publice dacă nu erau imunizați împotriva Covid-19 și a cerut președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să își dea demisia din cauza relațiilor cu compania farmaceutică Pfizer în achiziționarea de seruri.
8. Silviu Predoiu, fostul spion
Silviu Predoiu, candidat la alegerile prezidențiale
Silviu Predoiu este un general român și ofițer de informații pe termen lung, care a servit mai multe perioade ca director interimar al Serviciului de informații extern al României. Candidatura sa este susținută de Liga Națională de Acțiune, un mic partid de centru-dreapta.
Predoiu a lucrat pentru temuta poliție secretă a Securității din România în perioada comunistă de dinainte de 1989, dar nu a încălcat drepturile fundamentale ale nimănui, potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din România. Celor care s-a dovedit că au făcut acest lucru li se interzice de obicei să candideze pentru funcții publice.
9. John Ion Banu, pasionatul de arme
John Ion Banu, candidat la alegerile prezidențiale
John Ion Banu este un inginer mecanic care a emigrat în Statele Unite în 1985, unde a fondat Liga Româno-Americană. Într-un interviu din 2017, el a spus că a votat pentru Donald Trump datorită promisiunii sale de a controla granițele Americii. El a mai spus că va introduce pedeapsa cu moartea în România pentru corupție și crimă și a sprijinit acordarea dreptului românilor de a purta arme.
„Am cinci arme acasă, în Florida”, a spus el în interviu. „Nu le purtăm la vedere, nu le arătăm, dar știm că ne putem baza pe ele dacă este nevoie.”
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii - catena.ro
Biroul Electoral Român i-a validat candidatura, dar i-a sesizat pe procurori că bănuia că unele dintre semnăturile depuse de Banu pentru a-și susține candidatura sunt false. Legea română impune candidaților la președinție să depună o listă de 200.000 de semnături de către cetățeni împreună cu datele lor personale pentru a putea candida.
10. Daniel Funeriu, chimistul
Daniel Funeriu, candidat la alegerile prezidențiale
Daniel Funeriu este fost ministru al Educației de centru-dreapta și fost membru al Parlamentului European. Este doctor în chimie și a lucrat în Franța, Statele Unite, Japonia și Germania.
11. Sebastian Popescu, medicul veterinar-jurnalist
Sebastian Popescu, candidat la alegerile prezidențiale
Sebastian Popescu este un medic veterinar care a fondat două site-uri de știri și a creat Partidul România Nouă. Popescu candidează pentru reformarea sistemului de sănătate al României, îmbunătățirea educației în țară și promovarea dezvoltării economice durabile. Din nou, Biroul Electoral Român și-a validat candidatura, dar i-a sesizat pe procurori că unele dintre semnăturile depuse de Popescu în sprijinul candidatului său ar fi putut fi falsificate.
Ce scrie presa internațională despre alegerile prezidențiale din România
Și Reuters a scris în urmă cu câteva zile despre alegerile prezidențiale din România. În articolul dedicat alegerilor de pe 4 martie, Reuters citează analiștii, care sunt de părere că George Simion are sanse mari sa ajunga in turul doi. Acolo l-ar putea înfrunta pe Nicușor Dan, primarul Capitalei București, care a fost principalul candidat al lui Georgescu la unele sondaje.
Victor Ponta, care a demisionat din funcția de prim-ministru în noiembrie 2015, a spus că susține ceea ce el a numit „schimbarea radicală” care are loc în SUA și a curtat alegătorii cu o înclinație ultranaționalistă – susținând totodată rolul țării în UE și NATO.
„Puterea trebuie returnată oamenilor, luată înapoi de la sistemele, organizațiile și partidele care au ocupat-o de-a lungul anilor”, a spus el în timp ce își lansa candidatura.
La președinție candidează și Crin Antonescu, un centrist susținut de cele trei partide din coaliția de guvernământ, mai notează Reuters.