kanald.ro
Exclusiv
Ce se întâmplă cu fetița de 11 ani care a asistat la tragedia din Craiova. A văzut cum tatăl i-a ucis mama, apoi s-a aruncat de la etaj: „Are impresia că dacă ar fi fost mai puternică ar fi putut interveni și catastrofa nu s-ar fi întâmplat” | EXCLUSIV
O crimă urmată de sinucidere a șocat Craiova și întreaga țară. O profesoară de limba germană a fost ucisă de soțul ei, inginer de profesie, chiar în apartamentul familiei. Gestul extrem s-a petrecut sub privirile fetiței lor de doar 11 ani. După crimă, bărbatul s-a aruncat de la balcon, fiind transportat în stare gravă la spital.
Astăzi, cea mai grea povară rămâne pe umerii copilului, care a fost martor direct la scena șocantă și care, de acum, va trebui să trăiască fără părinți. Psihologul Keren Rosner a explicat, în exclusivitate pentru WOWbiz.ro, ce impact are o asemenea traumă asupra unui copil aflat la începutul adolescenței.
„Una dintre cele mai devastatoare forme de traumă psihică”
„În general un copil care trăiește care trăiește o experiență de acest gen este una dintre cele mai devastatoare forme de traumă psihică. La această vârstă se conturează imaginea de sine, pentru că este debutul spre adolescență, siguranța emoțională și încrederea în ceilalți. Acum ea începe să-și formeze propriile relații cu ceilalți, să înțeleagă cum sunt relațiile cu ceilalți. Părinții sunt sursele principale de atașament și de protecție, iar pierderea bruscă, violentă îi zdruncină toate bazele sentimentului de securitate.”,
Psihologul arată că efectele unei asemenea traume pot fi devastatoare și că, de multe ori, un copil trecut printr-o astfel de experiență începe să creadă că este vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat.
Ce se poate întâmpla cu un astfel de copil când trece printr-un impact psihologic atât de dur?
Riscurile pentru fetița rămasă fără ambii părinți sunt mari, mai ales că a asistat la scenele groaznice când mama sa a murit.
"În primul rând tulburare de stres post traumatic, care se poate manifesta foarte variat, dar ca lucruri comune pot să fie: coșmaruri recurente, evitarea amintirilor legate de părinți, de locul faptei, hipervigilență, anxietate permanentă, reacții exagerate, un comportament diferit de cum a fost până în acel moment.
Confuzia iubirii pentru tatăl agresor
Una dintre cele mai grele poveri emoționale pentru copil este faptul că agresorul a fost chiar tatăl. Atașamentul față de el, combinat cu resentimentele și furia, creează un conflict interior foarte puternic.
„Problemele de atașament și de încredere sunt posibile în astfel de situații. o frică excesivă de a se apropia de alți oameni sau o teamă de a fi trădată, abandonată, neîncrederea că ceilalți sunt imprevizibili, că oamenii pot să recurgă la gesturi violente în orice situație. Durerea traumatică și doliul ăsta sunt foarte complicate pentru ea, pentru că sunt ambii părinți pe care i-a pierdut și face ca acest proces să fie ori blocat, și ea să fie anesteziată emoțional, fie distorsionat, adică să aibă un comportament dezorganizat. Fie poate rămâne înghețată emoțional sau poate să aibă izbucniri frecvente de furie, de plâns, de agitație, de a se simți neînțeleasă, de a avea pretenții de la ceilalți, dar nici nu știe ce pretenții are de fapt, pentru că sunt confuze. Tulburările emoționale și comportamentale pot să persiste și să ajungă chiar la depresie, anxietate severă, la probleme de școală, la dificultăți de concentrare, la retragere socială, la posibil risc de autovătămare, de consum de substanțe. Este un risc crescut de tulburări de personalitate, de depresie cronică, de dependențe.”
Cum ar putea trece fetița peste această catastrofă
Pentru ca fata să își refacă echilibrul emoțional, este vital ca ajutorul să vină cât mai repede, atât din partea specialiștilor, cât și din partea unei rude apropiate.
„Este foarte imporant ca intervenția psihologică imediată, adică terapie specializată în traumă să intervină, și să aibă sprijin nu numai din partea specialistului, ci și de o figură de atașament. Ar fi minunat dacă un bunic, o rudă apropiată cu care ea să aibă o rezonanță emoțională să-i fie alături și să o susțină, pentru că de altfel foarte greu se poate restabili.
Sprijinul de specialitate adecvat și grija și susținerea unei persoane de atașament sunt foarte importante ca ea să se liniștească și să aibă din nou încredere că se poate baza pe un adult, că nu este pe cont propriu, pentru că acest copil s-a văzut singur pe lume, fără părinți, fără susținere, e devastator. Dacă are o persoană pe care se poate baza este foarte important.”
Sâmbătă va fi ziua despărțirii de mamă
Între timp, comunitatea se pregătește să își ia rămas-bun de la profesoara ucisă. Trupul Silvanei Daogaru va fi depus la Capela Bisericii Sf. Gheorghe din Craiova, iar sâmbătă sicriul va fi dus spre satul natal, unde familia deține cavoul. Acolo, alături de rude, prieteni și colegi, va fi condusă pe ultimul drum. Pentru copilul de 11 ani, rămâne întrebarea sfâșietoare dacă va găsi puterea să își ia rămas-bun de la mama ei sau dacă durerea e prea copleșitoare pentru a fi purtată.