
kanald.ro
Diverse
La nivel global, este estimat că 5% dintre adulți suferă în mod curent de depresie, femeile fiind mai afectate decât bărbații. Adulții cu vârste de peste 60 de ani sunt afectați în proporție mai mare, de 5,7% (1). La ora actuală există scheme de tratament eficiente pentru depresia ușoară, moderată, dar și severă. Cu toate acestea, unele cazuri de depresie se încheie cu suicid.
Statisticile traduse în valori absolute ar însuma 280 de milioane de persoane care sunt afectate de această problemă (1).
Dacă simptomele se agravează și persoana experimentează unul din următoarele simptome, atunci programarea la medic nu ar trebui amânată.
Psihozele, manifestări ale depresiei psihotice, sunt un subtip al depresiei majore. Aceste simptome se manifestă prin halucinații, precum o voce care repetă mesaje negative (nu ești bun de nimic, nu ești iubit, ești nefolositor) sau deziluzii (sentimentul că nu ești folositor, necesar, vinovăția de a fi comis un păcat, senzația că faci ceva greșit) (2). Conform definiției Institutului Național pentru Sănătate Mentală din SUA, o persoană care prezintă această afecțiune este ruptă de realitate.
O persoană din patru internată pentru tratarea depresiei experimentează astfel de simptome (2).
Echipa de medici și terapeuți Getvig.Health poate interveni în acest sens. Acest subtip de depresie se manifestă prin stări de furie fără un motiv precis, izolare, petrecerea timpului în pat, modificarea programului de somn, dormind în timpul zilei și fiind treaz în timpul nopții, o ținută neglijentă, până la ignorarea igienei zilnice, indispoziție pentru conversație.Spre deosebire de halucinațiile experimentate de persoanele care suferă de schizofrenie, cele ce țin de episoadele depresive au teme legate de sentimentele negative experimentate, precum cel de inutilitate sau de eșec.
Pentru persoanele afectate de depresia severă, sinuciderea este o amenințare reală. În jur de 30.000 de oameni din SUA își iau viața în fiecare an, deși numărul real poate fi mai mare. Unele sinucideri nu sunt recunoscute deoarece sunt clasificate drept accidente, supradoze sau accidente cu arme de foc (5).
O persoană care are gânduri de sinucidere ar putea prezenta următoarele semne:
În general, comportamentul suicidar este unul impulsiv, de aceea este indicat să se creeze un mediu liniștit, în care bolnavul să nu aibă acces la obiecte contondente, arme albe sau de foc (5).
Odată cu instalarea depresiei, bolnavul poate simți o pierdere a apetitului. În general, această stare vine însoțită de anxietate și determină și alte probleme digestive, precum tranzitul intestinal accelerat sau stări de greață însoțite de vomă.
Conform unui studiu publicat de Simmons et al., subiecții cu pierdere de apetit au prezentat o hipoactivitate a cortexului insular. Secțiunea mediană a acestei părți din creier se preocupă cu semnalizarea interoceptivă sau percepția condiției fiziologice a propriului corp. Astfel, un pacient căruia i-a scăzut apetitul poate prezenta și o pierdere a acuității și o sensibilitate scăzută la stimulii exteriori (4).
Această lipsă de apetit poate duce și la instalarea unor tulburări alimentare. Printre aceste tulburări, studiul publicat de Regina Casper în 1998 menționează anorexia și bulimia (5). Anorexia presupune lipsa de apetit și o dorință intensă pentru a pierde în greutate, pe când bulimia este caracterizată de o imagine distorsionată a trupului, o dorință intensă de a pierde în greutate. Această dorință duce la perioade de supraalimentare, urmate de vomă indusă sau o reținere totală de la a consuma alimente.
Aceste semne de alarmă ar trebui să îi indice bolnavului că are nevoie de intervenția unui specialist sau medic. Dacă persoana în cauză persistă în starea depresivă, apropiații îi pot sugera sau îi pot facilita o programare cu un specialist. Astfel de programări pot fi făcute și online, din confortul casei.
Referințe: