kanald.ro
Gina Pistol s-a pozat goală. Internauții au reacționat imediat : „Ți-a furat Smiley costumul de baie?”
WOWnews
Antoni din Casa iubirii, de ce o urăște pe Rebecca
Adriana Bahmuțeanu se căsătorește
Incendiu la ZOO Băneasa
Urmează furtuni violente și ploi torențiale
Carmen Harra a prezis sfârșitul mamei Adrianei Bahmuțeanu
Reguli Feng Shui pentru dormitor
Când e prima vacanță
Anunțul lui Ilie Bolojan despre vârsta de pensionare
Ultima dorință neîmplinită a mamei Adrianei Bahmuțeanu
Regretele Adrianei Bahmuțeanu față de mama ei
De ce nu tipărim mai mulți bani dacă tot suntem în criză? Răspunsul pe care guvernele nu-l spun pe față: "Mi-e teamă că la un moment dat chiar și cu creșterea taxelor nu va fi de ajuns" | EXCLUSIV
Exclusiv
De ce nu tipărim mai mulți bani dacă tot suntem în criză? Răspunsul pe care guvernele nu-l spun pe față: "Mi-e teamă că la un moment dat chiar și cu creșterea taxelor nu va fi de ajuns" | EXCLUSIV
Când crizele economice lovesc, salariile scad, prețurile cresc, ratele se dublează. Atunci apare inevitabil o întrebare care pare logică pentru omul de rând: De ce nu tipărim mai mulți bani? Avem Banca Națională, avem tiparnițe. Nu putem rezolva problemele pur și simplu adăugând bani în economie?
E o întrebare firească, dar răspunsul real este unul pe care guvernele nu-l spun pe față. Pentru că, deși pare o soluție simplă, tipărirea excesivă de bani poate transforma o criză într-un dezastru.
Banii nu valorează nimic fără încredere
Ca să înțelegem de ce nu e bine să tipărim bani la nesfârșit, trebuie să ne amintim un adevăr de bază: valoarea banilor nu vine din hârtia pe care sunt tipăriți, ci din încrederea că acei
Citește și: Indicele ROBOR la trei luni a crescut din nou! BNR a anunțat un nou record, de la începutul anului 2022
Atunci când statul tipărește mai mulți bani fără ca economia să producă mai mult, fără ca oamenii să muncească mai mult, fabricile să scoată mai multe produse, firmele să inoveze, rezultatul e simplu: ai mai mulți bani care se bat pe aceleași bunuri.
Cazul Germaniei: când o pâine costa miliarde
După Primul Război Mondial, Germania era împovărată de datorii uriașe impuse prin Tratatul de la Versailles. Pentru a le plăti și pentru a acoperi cheltuielile interne, statul german a început să tipărească bani într-un ritm amețitor. La început a părut că funcționează. Apoi, prețurile au început să urce.
În 1923, inflația scăpase complet de sub control. O pâine costa 200 de miliarde de mărci, iar muncitorii primeau salariul de două ori pe zi, ca să poată cumpăra ceva înainte ca prețurile să se dubleze din nou. Oamenii mergeau la piață cu roabe pline de bani, iar copiii se jucau cu teancuri de bancnote fără valoare, ca și cum ar fi fost hârtie colorată.
Acea hiperinflație a distrus economiile oamenilor, a șters încrederea în stat și a creat un climat de haos, șomaj și radicalizare, care, spun istoricii, a fost unul dintre factorii ce au deschis drumul spre venirea la putere a lui Hitler.
Zimbabwe: banii fără valoare din secolul XXI
Dacă Germania pare un exemplu istoric îndepărtat, mai avem unul recent, din Africa. În anii 2000, guvernul din Zimbabwe, condus de Robert Mugabe, a decis să rezolve problemele economice tipărind bani.
Rezultatul a fost devastator. Între 2007 și 2009, inflația în Zimbabwe a atins o sumă uriașă.
Pentru a face față, banca centrală a emis bancnote de 100 de trilioane de dolari zimbabwieni, care nu puteau cumpăra nici măcar un ou. Oamenii au început să folosească dolari americani sau randul sud-african, iar moneda locală a fost abandonată complet.
România 2025: criza bate la ușă
În România, statul nu a recurs la tipărirea masivă de bani, dar riscurile unei crize economice sunt reale. Deficitul bugetar a crescut, iar presiunile pe economie sunt tot mai mari.
Economistul Adrian Negrescu avertizează clar:
„Dacă nu vom opri contractele pe bunuri și servicii care au atins un record istoric în aceste trei luni din 2025, dacă nu vom tăia în carne vie în sectorul bugetar, mi-e teamă că la un moment dat chiar și cu creșterea taxelor nu va fi de ajuns și va trebui să apelăm la Fondul Monetar Internațional, practic să ne ofere un colac de salvare financiar și care să ne scoată din această criză prin măsuri mai dure decât cele prevăzute în momentul de față de autorități”, a explicat economistul Adrian Negrescu pentru WOWbiz.ro.
Mai multe despre:
Vedete
Actualitate
Sport
