WowNews logo WOWnews
Stories
ziua României, colej

Colaj de fotografii cu Ziua româniei, celebrată pe 1 decembrie

Diverse

De ce sărbătorim Ziua României pe 1 decembrie. Mulți români nu știu răspunsul la această întrebare

Ziua României 2023. Motivul pentru care această zi este sărbătorită pe 1 decembrie.

Ziua României este sărbătorită în fiecare an pe data de 1 decembrie. Iată motivul pentru care s-a ales această dată pentru celebrarea țării noastre!

Ziua României, 1 decembrie

Ziua națională a României a cunoscut mai multe schimbări în cursul istoriei țării. Între anii 1861 și 1866, ziua de 24 ianuarie a fost desemnată drept zi națională. Apoi, în perioada 1869-1947, data de 10 mai a fost aleasă pentru a marca acest eveniment. În intervalul 1948-1989, ziua națională a fost stabilită în data de 23 august.

Citeste si: Incredibil ce a pățit Dorobanțu de la „Casa iubirii”! Postarea cu care tânărul și-a îngrijorat fanii: „N-am nici de mâncare, n-am nici de băut!”- kanald.ro

Cu toate acestea, o schimbare semnificativă a avut loc în perioada post-comunistă. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată oficial drept zi națională și sărbătoare publică în România.

Această decizie a fost ulterior confirmată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

Foarte important este faptul că, în 1990, opoziția anticomunistă din România a susținut ideea ca ziua de 16 decembrie, data începutului Revoluției din 1989, să fie aleasă drept sărbătoare națională.

Această propunere este documentată în stenogramele dezbaterilor parlamentare din acea perioadă. Cu toate acestea, alegerea finală a fost ziua de 1 decembrie, care a rămas sărbătoarea națională a României.

Citește și: Programul băncilor pentru 30 noiembrie și 1 decembrie 2023. Iată care este orarul de funcționare, pentru unitățile bancare

Ziua României, oameni care celbrează pe 1 decembrie

Oameni cu steagul României în mână, care sărbătoresc Ziua României

[Sursa foto: Shutterstock]

De ce data de 1 decembrie este desemnată Ziua României

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Adunarea Naţională a Românilor, care a culminat cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.

Această decizie importantă a venit după ce, la 27 martie 1918, s-a hotărât unirea Basarabiei, iar la 28 noiembrie 1918, organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el pentru unirea cu țara.

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională a hotărât în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, menținând totuși o autonomie locală, bazată pe principii democratice, cu egalitate între naționalități și religii.

Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări, a anunțat: "Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă".

Citește și: Programul magazinelor pe 30 noiembrie și 1 decembrie 2023. Vezi care este orarul hypermarket-urilor și al mall-urilor

Citeste si: Raportul medico-legal în ceea ce o privește pe Andreea Cuciuc, a fost dezvăluit! Se confirmă sau se infirmă declarațiile părinților săi cu privire la cauza decesului?- kfetele.ro

Citeste si: O îndrăgită cântăreață a facut DECLARAȚII SFÂȘIETOARE despre Andreea Cuciuc: „Se simțea vinovată dacă...” Ce promisiune i-a făcut artista fiicei lui Igor Cuciuc?- radioimpuls.ro

Tot la Alba Iulia, similar cu evenimentul de la Cernăuți din 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Aici s-a constituit Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. A doua zi, Consiliul a numit un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu Iuliu Maniu în frunte.

La 11 decembrie 1918, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand. În aceeași zi, regele a promulgat decretul de sancționare a unirii, care a inclus și Basarabia și Bucovina. Un an mai târziu, la 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a realizat la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain între Puterile Aliate și Austria. Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a realizat prin Tratatul de pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.

La 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, prin care România și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia) au recunoscut unirea cu Basarabia. Cu toate acestea, tratatul nu a intrat în vigoare din cauza lipsei ratificării Japoniei. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au fost rezultatul unui protocol secret inclus într-un tratat între cele două țări din 1925.

Surse: wikipedia.org, hotnwes.ro