Autor: A. B.
Aproape oricine trece pe langa biserica isi face semnul Crucii. Fie ca sunt in tramvai sau pe strada, credinciosii au deprins acest obicei. Spun ca il fac din suflet insa putini recunosc ca nu au timp sa se roage in cele 10 secunde in care duc degetele impreunate la frunte.
„E un gest reflex si in suflet nu e nimic.
Cu un singur semn nu ne spalam pacatele. Ar fi interesant sa facem un pic mai mult decat un semn”, spune o femeie.
„Eu, personal, nu imi imi fac (n.r. – cruce) pentru ca consider nu mai e un gest de umilita fata de Dumnezeu daca trec pe langa 20 e biserici si ma inchin la toate”, spune alta.
Preotii spun ca prin semnul crucii, oamenii isi marturisesc credinta, aminindu-si de tot ceea ce Dumnezeu a facut pentru ei si, totodata, de tot ceea ce ei trebuie sa faca pentru El. Totusi, ar fi nevoie si de cateva clipe de ragaz pentru asta.
Intrebati la ce sa gandesc cand fac semnul crucii, oamenii au tot felul de explicatii.
"La bine, sa ne dea Dumnezeu bine. Toate sunt de la Dumnezeu. Nimic nu e intamplator pe lumea asta”, spune femeia. „Banuiesc ca pur si simplu este constiinta noastra. Ne rugam”, e un alt raspuns.
„Noi, pe vremea lui Ceausescu, faceam cu limba in cerul gurii, ca nu aveam voie sa ne inchinam, deci faceam in cerul gurii cu limba si era suficient”, isi aminteste aceasta doamna.
Este suficient, spun si preotii, insa este foarte important ca acest gest sa vina din suflet si nu sa fie facut numai asa de ochii lumii.
Sursa: stirilekanald
Distribuie pe:
