kanald.ro
Bani
De unde a pornit ideea de taxă pe tranzacțiile bancare. Singura țară care a apelat la această măsură și ce s-a întâmplat: "Rezultatele au fost dezastruoase" | EXCLUSIV
În plin haos bugetar, când Guvernul caută soluții disperate pentru a strânge bani la buget, pe masa discuțiilor a apărut o idee care ridică numeroase semne de întrebare: taxarea tranzacțiilor bancare.
Ideea introducerii unei taxe pe tranzacțiile bancare a stârnit controverse, fiind aplicată în foarte puține țări și dovedindu-se, în unele cazuri, un eșec răsunător.
De unde a pornit ideea de taxă pe tranzacții bancare
În România, discuțiile despre introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare au apărut în contextul unei nevoi acute de venituri la bugetul de stat, pe fondul creșterii cheltuielilor și al dificultăților în colectarea eficientă a taxelor și impozitelor. Unii oficiali au privit această taxă ca pe o formă rapidă de a stoarce bani dintr-un sistem bancar care procesează miliarde de lei în transferuri zilnice. Însă economiștii avertizează că tentația unei astfel de măsuri nu ar trebui să ignore efectele dezastruoase deja cunoscute din alte experiențe internaționale.
„Din punct de vedere economic, taxa pe tranzacții este, în opinia mea, o absurditate totală – un experiment ratat care a fost aplicat până acum doar într-o singură țară din lumea civilizată: Venezuela. Iar rezultatele au fost dezastruoase. Nu a făcut decât să alimenteze economia subterană și i-a împins pe oameni să-și retragă banii din conturi tocmai pentru a evita plata acestei taxe. În condițiile în care, cel mai probabil, această taxă nu va fi introdusă, rămâne pe masă creșterea TVA-ului – o măsură care, fără îndoială, ne va lovi pe toți în mod egal”, a explicat un economist pentru WOWbiz, sub protecția anonimatului.
Venezuela – exemplul care ar trebui să dea de gândit
Singura țară din lumea civilizată care a pus în aplicare o astfel de taxă este Venezuela. Guvernul de acolo, confruntat cu o criză economică profundă, a introdus în 2022 o taxă pe tranzacțiile bancare în valută – o mișcare care, în loc să aducă stabilitate, a adâncit haosul financiar. Oamenii și-au retras banii din bănci în masă, comerțul s-a mutat pe canale informale, iar economia subterană a cunoscut o expansiune fără precedent. În plus, sistemul bancar a fost destabilizat, iar nivelul de încredere în moneda națională și în instituțiile statului s-a prăbușit.
Pentru România, un astfel de precedent ar trebui să fie un semnal de alarmă. Economia noastră se confruntă deja cu o inflație persistentă, cu venituri fiscale sub potențial și cu o presiune mare pe bugetele familiilor. Impunerea unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare ar putea descuraja utilizarea sistemului bancar și ar alimenta din nou plata „cash”, o practică pe care statul a încercat din greu să o limiteze.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi - catena.ro
Cea mai discutată ca posibilă măsură: creșterea TVA la 21%
În prezent, varianta taxei pe tranzacții pare mai degrabă un scenariu de lucru, vehiculat în cercuri restrânse din Ministerul Finanțelor, dar fără o asumare clară din partea Guvernului. Totuși, faptul că a fost luată în calcul arată nivelul de disperare fiscală.
Pe de altă parte, ideea majorării TVA-ului la 21% sau chiar 22% pare din ce în ce mai probabilă. Mai mulți lideri politici, printre care și fostul premier Theodor Stolojan, au susținut că „nu mai există altă soluție”. Iar semnalele din zona economică arată clar: dacă nu vor fi găsite alte surse de venituri, TVA-ul va fi ajustat, chiar dacă o astfel de decizie ar aduce cu ea un nou val de scumpiri.