
kanald.ro
Exclusiv
Într-o lume dominată de prejudecăți și restricții, Maria Cutzarida-Crătunescu s-a ridicat peste limitele epocii și a devenit prima femeie medic din România, deschizând calea pentru generațiile viitoare de femei care aveau să îmbrățișeze această profesie.
A fost medic, filantroapă, un stâlp al societății bucureștene, dar și o femeie a cărei memorie a fost aproape ștearsă – inclusiv la propriu, prin dispariția numelui său de pe locul de veci.
Născută pe 10 februarie 1857, la Călărași, Maria Cutzarida a fost un copil al epocii modernizării României. A studiat medicina la Montpellier, apoi la Paris, unde și-a obținut doctoratul în 1884. Revenită în țară, s-a specializat în sănătatea maternă și infantilă, devenind medic primar la Maternitatea din București.
În iunie 1907, ziarul Adevărul relata un eveniment marcant, din Capitală. Era o zi însorită în București, iar pe Bulevardul Independenței, în fața Facultății de Medicină, se adunase toată crema societății. Doamnele purtau pălării elegante, domnii își îndreptau lavalierele, iar soldații, în uniforme impecabile, își ocupaseră pozițiile de onoare. Se aștepta un moment important: punerea pietrei fundamentale a pavilionului „Maternitatea”, un proiect de suflet al Societății Materna, înființată și condusă de Maria Cutzarida-Crătunescu.
Într-o atmosferă solemnă, un sunet de trompetă anunță sosirea Reginei Elisabeta, soția Regelui Carol I. Onorurile militare au fost impecabil executate, iar pe aleea principală, o siluetă sobră, dar grațioasă, coborî din trăsură.
Maria Cutzarida-Crătunescu, în haine elegante, dar sobre, se apropie și îi oferă reginei un splendid buchet de flori.Maria Cutzarida-Crătunescu – Prima femeie medic a României, în Ziarul Universul 1933
Câteva minute mai târziu, în mulțime se simți o nouă agitație. Privirile tuturor se îndreptară spre o altă trăsură, iar din ea coborî o tânără în rochie albă, vaporoasă, cu o pălărie decorată cu o pasăre a paradisului. Era Principesa Maria, viitoarea regină a României, o prezență deja fascinantă pentru lumea bucureșteană.
Într-o ceremonie demnă de marile capitale europene, actul comemorativ a fost semnat de regină, principesă și membrii comitetului, apoi zidit în fundația noului pavilion. Preoții au binecuvântat locul, iar după ceremonie, invitații au fost poftiți la un bufet select: șampanie, prăjituri fine și limonadă. Regina și principesa au conversat îndelung cu doamnele din înalta societate, iar Maria Cutzarida-Crătunescu era în centrul atenției. Era o vreme în care medicul era nu doar un om de știință, ci și o figură mondenă, o femeie de influență, un stâlp al societății.
Evenimentul din 1907, organizat de Societatea Materna pentru a pune piatra de temelie a unui nou pavilion, a avut loc chiar în clădirea descrisă ani mai târziu de Dr. L. Nissim ca fiind „o biserică părăsită” – un loc cândva vibrant, transformat în ruină din ingratitudinea noastră, a tuturor.
N. Crătunescu, apariție în Ziarul Universul în 1904
În 1886, Maria Cutzarida s-a căsătorit cu Nicolae Crătunescu (1842-1904), un doctor în drept absolvent la Paris, decan al Facultății de Drept din București și vicepreședinte al Senatului României.
Cei doi au avut trei copii confirmați: Ion Crătunescu (1887-1929), Constantin Crătunescu (1898-1965) și Maria Prodan. Un alt nume apare în arhive, într-un serpar funerar publicat în 1916, anunțând moartea pe front a locotenentului Nicolae Crătunescu, căzut la datorie pe 6 septembrie 1916. Deși nu există o confirmare absolută, există bănuieli că acesta ar fi putut fi fie fiul, fie nepotul Mariei Cutzarida-Crătunescu.
Fiica sa, Maria Prodan (născută Cutzarida-Crătunescu), a fost o continuatoare a muncii sale, fiind implicată activ în Societatea Materna. S-a căsătorit cu Constantin Prodan, iar din această căsătorie s-a născut Elena Prodan-Valjan (1920-1978), nepoata Mariei Cutzarida.
Maria Cutzarida-Crătunescu – Prima femeie medic a României, articol în Ziarul Universul 1916
Așa cum s-a întâmplat cu multe personalități feminine din istoria României, memoria Mariei Cutzarida-Crătunescu a fost lăsată să se piardă. Chiar și locul său de veci a avut o soartă incertă. De-a lungul anilor, un mormânt cu numele „Maria Cutzarida” din Cimitirul Bellu a fost eronat considerat al ei, deși lipsea numele Crătunescu și nu coincideau nici anii nașterii și decesului. În epocă, numele Cutzarida era destul de răspândit, fiind chiar și numele unui cartier din București.
În realitate, adevăratul său mormânt se află aproape de sectorul academicienilor, între monumentul eroilor căzuți la Turtucaia și cavou fraților Gheorghieff, proiectat de marele arhitect Ion Mincu. Și aici începe un adevărat mister al istoriei recente.
În urmă cu mai bine de 10 ani, mormântul Mariei Cutzarida-Crătunescu era intact. O cruce masivă din marmură neagră păstra plăcile funerare cu numele soților Cutzarida-Crătunescu, detalii despre profesiile și titlurile lor, precum și numele celor trei copii și al nepoatei.
Dar, în ultimii ani, mormântul care fusese doar pământ s-a transformat într-un cavou din marmură neagră. Crucea imensă s-a păstrat, dar numele lor au fost acoperite. Ce s-o fi întâmplat cu rămășițele pământești ale familiei Cutzarida-Crătunescu?
Astăzi, nu mai există niciun indiciu vizibil care să amintească de această femeie extraordinară. Numele Mariei Cutzarida-Crătunescu, soțului și copiilor săi au fost literalmente șterse din piatră, așa cum au fost și din memoria colectivă.
Mormântul Maria Cutzarida-Crătunescu – Prima femeie medic a României
Dr. L. Nissim, într-un articol din februarie 1933 din ziarul universul, scria despre Maria Cutzarida-Crătunescu:
„ Prima femeie medic! Cea dintâi femeie care a cutezat să se smulgă din lanțurile unui fatalism atât de dăunător. Dr. Maria Cutzarida-Crătunescu a avut curajul să dovedească ajutorul de neprețuit pe care femeia îl poate da în ogorul asistenței sociale. Ca un omagiu de admirație și de recunoștință, se cuvine ca figura ei să fie definitiv fixată în galeria de onoare a înaintașelor feminismului constructiv".
Astăzi, când locul său de veci nu-i mai poartă numele, când societatea a uitat-o, ne întrebăm: Oare suntem capabili să ne cinstim eroinele?
De 1 Martie, în ziua dedicată femeilor, poate ar trebui să ne aducem aminte nu doar de flori și simboluri efemere, ci și de femeile care au schimbat România. Și să spunem, din nou, numele Mariei Cutzarida-Crătunescu.
Ai informații care pot deveni o știre? Intră în contact cu reporterii noștri pe adresa de mail [email protected]!
Mormântul Maria Cutzarida-Crătunescu – Prima femeie medic a României