
kanald.ro
Exclusiv
Românii intră într-o perioadă de austeritate dură, cu măsuri care afectează direct traiul zilnic. TVA-ul crește pentru o serie de produse și servicii, pensiile mai mari de 4.000 de lei vor fi impozitate suplimentar, iar rovinieta va costa dublu. În plus, carburanții se scumpesc, punând presiune pe întreg lanțul de consum.
Guvernul Bolojan promite însă că aceste sacrificii vor fi dublate de o reformă istorică: tăieri de sporuri, concedieri masive în administrație și stoparea subvenționării companiilor de stat cu pierderi. Numai că toate aceste măsuri au nevoie de timp – iar între timp, oamenii plătesc.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru WOWbiz, economistul Adrian Negrescu oferă o radiografie clară a costurilor acestor măsuri, atât pentru bugetul statului, cât și pentru populație.
„Din creșterea taxelor, statul își propune să adune undeva la nivel de 15 miliarde de lei din creșterile de taxe, care din punctul meu de vedere nu vor fi de ajuns pentru a acoperi deficitul bugetar, ce ne-am asumat, aproape 35 de miliarde de lei, că vom tăia până la sfârșitul acestui an.”,
Printre cele mai ambițioase măsuri anunțate de Guvern se numără reducerea cu 20% a aparatului bugetar, o decizie care ar însemna tăieri de personal și economii substanțiale la salarii.
Pe hârtie, calculele ies:„Mă uitam pe reducerea cheltuielilor cu salariile, cu 20%, păi asta ar putea aduce undeva între 25-30 de miliarde de lei la bugetul de stat dacă va fi aplicată. Însă nu este o măsură să o aplici de azi pe mâine, probabil va dura cel puțin doi ani de zile să reduci cel puțin cu 20% schema de personal, deci nu poate fi luată în calcul în momentul de față.”
Cu alte cuvinte, este o economie reală, dar doar dacă reforma chiar se face și dacă este dusă până la capăt.
O altă direcție de economisire vine din stoparea ajutoarelor de stat pentru companiile cu pierderi cronice. În fiecare an, bugetul susține salariile unor angajați din societăți neprofitabile.
„Limitarea companiilor de stat cu pierderi. Acolo cred că putem face într-o primă fază economie de cel puțin 2 miliarde de lei alocări pe care noi le facem pentru a susține aceste companii, a susține până la urmă salariile.”
Suma nu e spectaculoasă, dar mesajul transmis de această măsură ar fi unul important: stoparea risipei.
În paralel, Guvernul ia în calcul plafonarea unor venituri considerate prea mari în sectorul public.
Aceasta ar putea aduce o sumă consistentă înapoi la buget:„De la plafonarea pensiilor și a salariilor probabil se vor obține între 7 și 8 miliarde de lei.”
Însă aici intervine o întrebare sensibilă: cât e corect să iei din veniturile celor care muncesc sau au muncit pentru ele? Iar dacă scazi veniturile unei părți a populației, o scazi și din consum, ceea ce afectează întreaga economie.
Toate aceste măsuri ar putea duce la atingerea țintei de deficit. Însă efectele colaterale sunt serioase, spune economistul Negrescu:
„În ansamblu, statul va reuși cel puțin până la sfârșitul anului să recupereze cei 30-35 de miliarde de lei pe care și i-a propus să-i economisească pentru a se încadra în ținta de deficit, dar cu mari efecte negative. Economia în acest context este probabil să ajungă în recesiune, mai cu seamă că va fi lovită de un puternic val de inflație. Creșterile generate de scumpirea curentului, de aceste noi taxe, cu siguranță vor aduce mai mulți bani la buget, dar pe de altă parte vor sărăci populația.”
Guvernul promite că aceste sacrificii sunt necesare pentru a reforma statul. Dar, în practică, oamenii simt doar scumpirile și tăierile. Măsurile dure sunt, momentan, aplicate tot celor care muncesc, circulă, plătesc taxe sau își întrețin o pensie. Iar reformele de fond – cele care ar viza cu adevărat aparatul bugetar și companiile neperformante – vin lent, în etape.
Românii plătesc deja, dar beneficiile încă nu se văd. Până atunci, nota de plată crește, iar riscul este ca, în loc să redresăm bugetul, să afundăm economia.