
kanald.ro
Exclusiv
Înainte să ajungă în vizorul autorităților pentru conspirații anti-naționale și fantezii geopolitice despre noua Geție, generalul Radu Theodoru avea un alt dușman de temut: Corneliu Vadim Tudor!
Până în 1989, Radu Theodoru era cunoscut mai ales ca un prolific autor de literatură istorică, de aventură și științifico-fantastică. Printre titlurile sale de succes se numără „Brazdă și paloș” – un roman istoric despre lupta pentru independență, „Noi, „Mircea” și Atlanticul” – o cronică a unei traversări maritime, și „Cumpăna”, o poveste de aventură cu accente patriotice. A fost un scriitor respectat, apreciat pentru stilul său detaliat și pentru interesul său pentru istoria României. Însă, după 1989, numele său a început să apară mai des în paginile ziarelor de scandal decât pe rafturile librăriilor.
Conflictul cu Corneliu Vadim Tudor a fost doar începutul: treptat, Theodoru s-a transformat dintr-un autor cunoscut într-o figură controversată, prinsă în teorii conspiraționiste și antisemite.
Cândva tovarăși de idealuri în Partidul România Mare, generalul și Tribunul au trecut rapid de la îmbrățișări naționaliste la dueluri de declarații, atacuri publice și insulte greu de egalat chiar și în peisajul politic românesc post-decembrist.
La începutul anilor ’90, Radu Theodoru nu doar că s-a certat cu Vadim, dar l-a provocat la un duel... metaforic. Sau poate nu chiar atât de metaforic.
Radu Theodoru și Corneliu Vadim Tudor erau inițial doi camarazi de luptă în arena naționalismului românesc.
Împreună, în 1991, au fondat PRM, un partid menit să aducă „mântuirea” României printr-un cocktail exploziv de patriotism, polemici și, bineînțeles, versuri elogioase despre trecutul glorios al neamului.Dar nici măcar doi oameni cu ego-uri atât de mari nu puteau coexista prea mult în același spațiu politic. La scurt timp, Vadim Tudor a fost acuzat că a instaurat o conducere de tip „domnitor absolut” în PRM, lucru care nu i-a convenit deloc lui Theodoru. Cei doi au început să se înțepe prin presă, dar apogeul conflictului a venit în 1992, când Radu Theodoru și-a dat demisia din PRM și a început o campanie furibundă împotriva fostului său aliat.
După despărțire, Vadim Tudor a lansat un atac dur la adresa fostului său vicepreședinte, numindu-l „vagabond bătrân” și „bătrână catană lovită de Parkinson”, adăugând și câteva acuzații privind niște fonduri dispărute din vistieria partidului: 300.000 de lei din conturile PRM și 200.000 de lei de la Marina Militară. Vadim Tudor a insinuat că acești bani „au dispărut fără urmă” și că Theodoru „s-a făcut nevăzut cu fondurile”.
Răspunsul lui Theodoru? Nu s-a lăsat mai prejos. A anunțat un serial de dezvăluiri incendiare intitulat „Idolul de mucava”, în care promitea să expună „adevărata față” a lui Vadim. Iar când a fost întrebat dacă e pregătit să meargă până la capăt cu acest conflict, a spus relaxat: „Dacă voi fi silit să o fac, o voi face”.
Dar punctul culminant al războiului lor verbal a venit în 1993, când, într-o conferință de presă, Theodoru a fost întrebat despre Vadim Tudor și a lansat celebra replică: „Mă bate gândul să-i tai nasul lui Vadim!”.
O declarație suficient de ambiguă încât să nu fie considerată amenințare oficială, dar destul de plastică încât să intre în folclorul politic post-revoluționar.După această serie de dueluri mediatice, cei doi au luat-o pe drumuri separate. Vadim Tudor a continuat să conducă PRM și să-și verse furia în paginile revistei România Mare, în timp ce Radu Theodoru s-a dedicat unei cariere de scriitor al teoriilor conspiraționiste. De la antisemitism la francmasonerie și până la „pericolul occidental”, generalul și-a perfecționat stilul de polemică, ducându-l într-o direcție și mai radicală.
Și-a stabilit „cartierul general” în localitatea giurgiuveană Grădiștea, nu departe de zona idilică a Parcului Natural Comana. În anii 90, presa relata că singurele sale „gărzi de corp” sunt doi câini, Samson și Dalila. Se menționa că „cei doi dulăi sunt mai loiali decât foștii lui colegi de partid”, iar unul dintre ziariști nota ironic că „în casa generalului, doar ei ascultă ordinele”. Într-un interviu, Theodoru declara că preferă să trăiască retras, „în liniște și onoare”, departe de lumea politică, dar că „încă nu a uitat trădările”.
Până în 2025, când Radu Theodoru a fost luat în vizor de DIICOT, acuzat că face parte din Comandamentul Vlad Țepeș, o grupare care ar fi cerut sprijin Rusiei pentru a „restructura” România. Se poate spune că, în sfârșit, generalul și-a găsit un dușman pe măsura ambițiilor sale, chiar și la vârsta de 101 ani!