kanald.ro
Vedete
Horia Moculescu a murit. Câți copii a lăsat în urmă regretatul compozitor
Câți copii a avut Horia Moculescu, regretatul artist care a murit la 88 de ani.
Horia Moculescu a murit pe patul de spital, după ce starea lui se agravase în ultima perioadă. Câți copii a lăsat în urmă regretatul artist, care a murit la vârsta de 88 de ani, în urma unor probleme respiratorii.
Horia Moculescu a murit. Câți copii a lăsat în urmă artistul
Horia Moculescu a murit la vârsta de 88 de ani. Celebrul compozitor s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultima perioadă, iar acum a decedat pe patul de spital.
Regretatul artist a lăsat în urma sa o fiică îndurerată, Nidia Moculescu. Aceasta a rezultat în urma celei de-a patra căsnicie a compozitorului, cu Mariana Moculescu.
În ultima perioadă, Nidia Moculescu a fost extrem de apropiată de tatăl său, cu care petrecea destul de mult timp.
”Tata e tata. Pentru mine nu e Horia Moculescu. Pentru mine e tata. Normal că îmi crește inima, când văd câtă lume îl admiră,. E ciudat să mi-l imaginez ca pe marele compozitor Horia Moculescu!
Locuim împreună, gătim împreună, am grijă de el, dar bucătarul este el, de departe! Mâncarea mea preferată, făcută de el, este pilaful”, povestea Nidia, pentru Playtech.ro, în urmă cu ceva timp.
Pe lângă Nidia, Horia Moculescu a mai avut un fiu cu cea de-a treia sa soție, însă din nefericire, acesta a murit în 2008, la vârsta de 31 de ani.
”Ca tată am suferit mai puțin să zicem, dar ea a suferit neaștepat de mult. Ea și-a iubit fratele nespus de mult. Când mor bunicii e normal, când mor bunicii la o anumită vârstă e normal, dar să-ți moară copilul nu e normal!”,
Cel mai mare regret al lui Horia Moculescu a fost acela că nu s-a apropiat suficient de fiul său și nu i-a arătat cât de mult l-a iubit.
”Cred că n-am fost suficient de deschis spre el cum sun față de Nidia. Ionuț n-a văzut cât îl iubesc eu pe el. El n-a apucat să vadă. Îmi pare foarte rău”,
Horia Moculescu, căsătorit de patru ori
Horia Moculescu a fost căsătorit de patru ori și divorțat tot de atâtea ori. Ultima soție pe care compozitorul a avut a fost Mariana Moculescu, cei doi au fost căsătoriți din 1989 până în 2000, iar după divorțul lor, conflictele dintre cei doi au ținut primele pagini ale ziarelor.
”Sunt vertical și onest, cunoscut doar de mine și de prietenii intimi. Da, am avut patru neveste. A doua a știut de prima, a treia de primele două, iar a patra a știut de toate trei", declara compozitorul în urmă cu câțiva ani.
Mariana Moculescu l-a cunoscut pe cel care avea să îi devină soț la vârsta de 18 ani: ”L-am cunost când eram foarte tânără. Eram doar un copil, aveam 18 ani. Eu singura mi-am îndrumat pasii, pentru că terminasem liceul de muzică și îmi doream foarte mult să am o intrare în showbiz. Îl admiram și îl admir ca profesionist. S-a luptat ca să își creeze profesia aceasta și pentru un bărbat e de admirat, el a făcut totul din nimic. S-a luptat în viață foarte mult, dar pentru cei din jurul lui nu”, a mărturisit Mariana Moculescu.
Mariana Moculescu a fost cucerită de Horia Moculescu, care se comporta ca un adevărat gentleman: ”Felul lui m-a făcut să mă îndrăgostesc de el, pentru că este un bărbat cu șarm. Avea 48 de ani când l-am cunoscut, iar eu 18. Era foarte romantic, venea la întâlniri cu flori, cu buchete mari de liliac în luna ianuarie. Mă aștepta în gară cu buchete imense de trandafiri. Îmi cumpăra cadouri care pentru mine, copil fiind, lucrurile respective mă înebuneau. Erau lucruri micuțe din tari străine, care ma fascinau în acea perioadă a comunismului”, a mai spus Mariana Moculescu pentru spynews.ro.
Nidia, mesaj cutremurător după moartea tatălui său
Fiica lui Horia Moculescu a transmis un mesaj sfâșietor după moartea tatălui său:
„Mă sufocă și mă strânge lumea, Tată! Nu pot să respir. Nu știu să trăiesc. Erai aerul meu. Erai drumul meu. Trimite-mi tăticule o singură bătaie de inimă care să nu mai muște din mine când și pianul tău plânge și fiecare notă te întreabă: unde ești? când vii?… Erai zâmbetul meu… Tu erai viața, lumina mea. Și acum, fără tine, sunt o fiică ruptă din trupul lumii. Sunt o strigare fără de rost care nu mai are ecou.
Îți amintești cum îmi spuneai că sunt puternică? Că am în mine seva ta? Că voi înflori chiar și în iarnă? Ai greșit, Tată. Eu nu sunt puternică. Eu sunt frântă. Sunt o frunză smulsă de vântul durerii. Sunt o fiică care nu mai știe să fie. Și te caut în fiecare colț de tăcere, în fiecare adiere, în fiecare vis. Dar nu te mai găsesc. Și mă întreb: cum să trăiesc fără tine? Cum să învăț Tată asta….
M-ai învățat atâtea, tată, dar un singurul lucru nu ai reușit… cum să mă faci să trăiesc fără tine… Cum să mai văd lumea, când ochii mei – de fapt ochii tăi –, sunt orbi în fața lumii? Cum să mai vorbesc când gura mea, tot moștenirea ta, nu mai poate decât să urle? Mi-ai fost Totul. Ai fost rădăcina, coroana, cerul și pământul meu. Și acum… acum sunt doar copila ta căzută, cu genunchii zdreliți de durere, cu sufletul în zdrențe, cu inima în gol.
Tăticule, dacă mă auzi, trimite-mi un semn. Da-mi un semn din tăria ta, că eu nu mai pot. Nu mai pot! Trimite-mi tăticule, te implor, un acord care să nu sune a despărțire, o armonie care să mă țină dreaptă când lacrima apasă pe pedale, când vinulul lumii s-a zgâriat, iar muzica ta se tânguie pe repetiție, ca o rugăciune fără răspuns…Tu ai fost stejarul meu. Rădăcina mea. Trunchiul care m-a ținut dreaptă când viața mă lovea cu furtuni. Umbra ta era adăpostul meu. Frunza ta era speranța mea. Iar acum… acum ai căzut. Și eu cad cu tine… Într-un hău… și fără lumină. Fiica ta. Cea care cade. Cea care te strigă. Cea care nu știe cum să trăiască fără stejarul ei..”, a scris Nidia, în lacrimi, pe un grup de prieteni.