WowNews logo WOWnews
Stories
Săptămâna Patimilor

Imagine cu coroana de spini și cuiele cu care a fost răstignit Iisus pe cruce 

Diverse

În ce zile nu se spală în Săptămâna Mare? Tradiții și superstiții din Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare a Paștelui 2024. În ce zile nu se spală în această perioadă?

Paștele pică anual cesta pe data de 5 mai. Iată în ce zile nu se spală în Săptămâna Mare dinaintea sărbătorii pascale!

Postul Paștelui 2024

Spre deosebire de data Paștelui, care variază de la an la an, începutul și durata Postului Paștelui sunt bine stabilite. Postul Paștilor este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Citeste si: Cine este iubitul Cabiriei, fiica Maiei Morgenstern? Între cei doi, care abia au devenit părinți, este o diferență de 37 de ani- kfetele.ro

Acesta este și motivul pentru care în popor mai este denumit Postul Mare. Postul Paștilor durează 40 de zile și se încheie înainte de sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos. Postul Paștelui amintește de postul de 40 de zile ținut de Mântuitor înainte de începerea activității sale mesianice.

De aceea, Postul Mare mai este cunoscut și sub denumirile de Păresimi (din latinescul "quadragesima") și Patruzecime (în greacă "Τεσσαρακοστή"), aceasta din urmă fiind menționată pentru prima dată în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic.

Conform hotărârii stabilite atunci, Postul Paștelui se încheie în ziua de vineri înaintea Sâmbetei lui Lazăr, care, alături de Duminica Floriilor, este considerat praznic aparte. În aceeași perioadă, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire.

Pe lângă cele 40 de zile, mai există și aceste opt zile de post atribuite Postului Mare, care au practici liturgice și rânduieli tipiconale diferite.

Citește și: Ce se dă de pomană în Sâmbăta lui Lazăr 2024. Sărbătoarea morților mai este cunoscută și sub denumirea de „Moșii de Florii”

Învierea Domnului

Ilustrație reprezentativă pentru Învierea Domnului

[Sursa foto: Shutterstock ]

Când nu se spală în Săptămâna Mare

În Săptămâna Patimilor se păstrează multe superstiții și tradiții din popor, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Aceasta este perioada în care credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, fiind o săptămână presărată cu frumoase rânduieli și obiceiuri străvechi, care trebuie ținute începând de la Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – până la învierea Sa și chiar în zilele de Paște.

Este o săptămână sfântă, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile pentru Paște făcute cu grijă.

Gospodinele fac curățenie în casă pentru a pregăti locuința așa cum se cuvine pentru această mare sărbătoare și, de asemenea, fac cumpărăturile necesare pentru a găti bucate tradiționale delicioase. În această săptămână în care se face curățenie în case, gospodinele scutură covoarele, spală rufele și poate chiar reamenajează.

Citeste si: Andrei și Alexandrina fac marele pas în Istanbul! „Te iubesc!”. Nu ratați date-ul incendiar în ediția din „Casa iubirii” de sâmbătă, 6 septembrie, de la orele 16:00 și 19:00, la Kanal D- kanald.ro

Citeste si: Incredibil, dar adevărat! Un bărbat a stat 30 de ani după gratii pentru o crimă pe care NU a comis-o: "Tribunalul a confirmat astăzi". Detalii revoltătoare dintr-un caz care șochează lumea- radioimpuls.ro

Citește și: Cum va fi vremea de Florii în 2024? În tradiția populară se spune că așa cum va fi prognoza meteo în această zi, așa va fi și în ziua de Paște

Potrivit preoților, în Miercurea Mare și Vinerea Mare se abțin de la spălat, în aceste două zile fiind interzis spălatul rufelor. Tradiția spune că în prima zi a Săptămânii Mari se scot hainele la aerisit. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp (săpat, curățat pomi, semănat), iar după această zi toți membrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești.

Până în această zi, femeile trebuie să termine torsul din furcă, de frică să nu fie pedepsite de Joimăriță (o femeie fioroasă care pedepsea femeile leneșe pe parcursul anului). Uneltele de tortură ale Joimăriței erau căldura, oala cu jăratec și arderea degetelor femeilor leneșe. Joimărița avea origini ca zeitate a morții, supraveghind focurile din Joia Mare, devenind treptat un personaj justițiar care pedepsea lenea.

Surse: libertatea.ro, realitatea.md