kanald.ro
Veste URIAȘĂ pentru români! Se întâmplă între 7 și 16 noiembrie
Lucruri mai puțin cunoscute despre tradițiile de Sfântul Andrei! Reputat specialist etnograf, Angela Paveliuc-Olariu: "Sub pernă poți să pui și 41 de boabe de grâu" | EXCLUSIV
Actualitate
Lucruri mai puțin cunoscute despre tradițiile de Sfântul Andrei! Reputat specialist etnograf, Angela Paveliuc-Olariu: "Sub pernă poți să pui și 41 de boabe de grâu" | EXCLUSIV
Ajunul Sf. Andrei și noaptea dintre 29 și 30 noiembrie au o însemnătate extrem de mare în tradiția românească. Etnograful Angela Paveliuc Olariu a explicat, pentru WOWbiz.ro care sunt obiceiurile care ne protejează și ce trebuie fetele singure să facă în acest moment magic.
Ajunul Sărbătorii de Sfântul Andrei, dar și ziua de 30 noiembrie când Biserica Ortodoxă în prăznuiește pe Sf. Apostol Andrei sunt două zile încărcate de semnificații pentru români. Tradiția spune că ajunul zile de Sf. Andrei este o zi cunoscută și drept Ziua Lupului, o zi în care gospodinele fac tot ce pot mai bine ca să își păzească locuințele de strigoi.
Pentru fetele singure există cunoscutul obicei al busuiocului sub pernă, însă puțini sunt cei care știu că tinerele ce doresc să își vadă în vis ursitul mai devreme pot pune 41 de boabe de orez sub pernă, dacă nu au o crenguță de busuioc.
Etnograful Angela Paveliuc Olariu ne-a vorbit despre cele mai importante tradiții din Ajunul și ziua de Sf. Andrei și ne-a povestit de unde au pornit unele dintre cele mai populare obiceiuri din prezent.
Noaptea Strigoilor și cum își protejau gospodinele casele de Sf. Andrei
Ajunul zilei de Sf. Andrei este cunoscut în popor drept Ziua Lupului sau chiar Noaptea Strigoilor. Pentru a proteja casele de strigoi și morori, gospodinele ungeau toate intrările cu mujdei de usturoi.
"Ajunul Sărbătorii de Sf. Andrei era, în conștiința oamenilor cunoscută sub denumirea de Ziua Lupului. Dacă ne gândim la Sf. Andrei, ar trebui să punem accentul pe un aspect care captează de cele mai multe ori interesul este vorba de Noaptea Strigoilor.
În noaptea Sf. Andrei se luau măsuri ca locuința oamenilor să fie apărată de spiritele malefice. Prin spiritele malefice se înțeleg strigoii și moroii care puteau să facă mult rău celor ce locuiau în casa respectivă, dacă stăpâna casei nu avea grijă să folosească usturoiul ca un mijloc de care nimeni nu se îndoia că va fi apărător al căminului.
Gospodinele, în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, aveau grijă să ungă ușile și intrările din case, geamurile și intrările de la vatră cu mujdei de usturoi. Mujdeiul se realiza din usturoi pisat cu apă și era folosit pentru a unge toate locurile prin care puteau intra strigoii sau moroii. Usturoiul era un mijloc sigur de pază al locuințe i", a povestit Angela Paveliuc Olariu, pentru WOWbiz.ro.
Citeste si: Veste URIAȘĂ pentru români! Se întâmplă între 7 și 16 noiembrie- kanald.ro
Păzitul usturoiului, unul dintre cele mai importante și cunoscute obiceiuri din Moldova
Etnograful Angela Pavelic Olariu ne-a povestit un obicei mai puțin cunoscut, specific și foarte important în zona Moldovei. Păzitul usturoiului era foarte important căci căpățânile de usturoi folosite la ritual erau mai apoi sfințite și deveneau un leac important pentru tot restul anului.
Citește și: Vremea în minivacanța de Sfântul Andrei-1 decembrie 2022. Unde ne vom bucura de ninsoare în următoarele zile
"În ajunul Sfântului Andrei, un obicei foarte interesant, specific zonei Moldovei, este păzitul usturoiului. Opt sau zece fete se înțelegeau între ele ca la o anumită casă să meargă în ajunul Sărbătorii de Sfântul Andrei, fiecare aducând câte trei căpățâni de usturoi, o pâine, o crenguță de busuioc și mai puneau, fără să se vadă în coșulețul lor, câte o sticluță de băutură.
Mergeau la casa respectivă, iar acolo era pregătită o masă pe care era așezată o față de masă de culoare roșie. Pe această masă, fetele puneau tot ce au adus cu ele. Invitau acolo și două bătrâne din sat, pe care le așezau de o parte și de alta a mesei, rolul lor fiind acela de a păzi usturoiul toată noaptea. Dacă usturoiul adus de fete ar fi fost furat, pentru casa respectivă și fata respectivă ar fi urmat o perioadă cu foarte multe necazuri, boli sau supărări.
Bătrânele păzeau usturoiul până spre ora 12:00 noaptea, când veneau și băieții invitați din timp de fetele care aduseseră usturoiul. După ce fusese păzit usturoiul se strângea fața de masa și fetele și băieții ieșeau afară ca să joace hora usturoiul păzit.
Uneori venea și un scripcar și urma o perioadă de veselie, motivată de faptul că usturoiul păzit era extrem de prețuit. El se lua de către fetele respective și se punea în coșul cu care mergeau apoi în Noaptea Învierii să fie sfințit. Acesta devenea apoi un leac sigur pentru diferite boli și era folosit și în descântecele de dragoste", a mărturisit ea.
41 de boabe de grâu sau busuiocul pus sub pernă
O tradiție bine cunoscută în România este legată de visarea ursitului în noaptea de Sf. Andrei. Tinerele își puneau sub pernă o crenguță de busuioc, în speranța că le va apărea în vis bărbatul care avea să le devină soț.
"Fetele care voiau să își afle ursitul mai devreme se foloseau de această noapte magică a Sărbătorii Sfântului Andrei. Foloseau tot felul de obiceiuri moștenite din bătrâni. Unul din acestea obiceiuri constă în faptul că fata necăsătorită își punea, înainte de culcare, sub pernă 41 de boabe de grâu sau o crenguță de busuioc. Busuiocul rămâne la mare prețuire și în ajunul Sfântului Andrei", povestește Angela Olariu.
Citeste si: Plachetocrit crescut – semnificații și implicații clinice- revistagalenus.ro
Tinerele necăsătorite mai puteau recurge și la o altă practică și încercau să își vadă ursitul într-o fântână.
"În felul acesta, fetele își vor afla ursitul mai repede. Se mai foloseau, în noaptea aceasta de ajun și alte practici. Fetele necăsătorite se duceau la o fântână, având în mână lumânarea de la Înviere. Privind în interiorul fântânii lăsau să curgă picături de ceară. În felul acesta, privind cu atenție, își imaginau că vor vedea chipul pe care și-l doreau de fapt să-l vadă al viitorului logodnic și soț", ne-a explicat Angela Olariu.
Sf. Andrei și tradițiile de Anul Nou
Angela Paveliuc Olariu ne-a mărturisit că Sf. Andrei este strict legat și de ritualurile de Anul Nou. În urmă cu foarte mult timp, la 30 noiembrie se sărbătorea Anul Nou ce are acum loc în data de 1 Ianuarie așa că unele dintre tradițiile ce vizau căsătoria includ și aluaturile rituale.
"Trebuie să nu uităm că Sf. Andrei era altă dată considerat ca Anul Nou pe care noi astăzi îl sărbătorim la 1 ianuarie. De aceea cu ocazia acestei sărbători se aplică unele tradiții care se întâlnesc și astăzi în ajunul anului nou. Aici vorbim de aluaturile rituale.
Aluaturile rituale sunt colacii de Sfântul Andrei sau turtițele de Sfântul Andrei. Aceste turtițe se realizatu în scopul premarital și dorința fetelor necăsătorite de a-și afla ursitul mai devreme. Acestea realizau o turtiță. Ele luau coaja de la jumătate de nucă și aici turnau făină de grâu și puneau foarte multă sare. Se amesteca bine și astfel făceau o turtiță pe care o puneau să se usuce pe vatra casei.
Fetele care voiau să își afle ursitul, luau o gură din turtița asta extrem de sărată și se culcau fără să bea apă. Ele se culcau fiind convinse că vor visa peste noapte ursitul", ne-a mai povestit ea.
Sfântul Andrei se sărbătorește în fiecare an în data de 30 noiembrie, această fiind decretată și zi liberă de la stat.
Vedete
Actualitate
Sport
Divertisment
Utile