
kanald.ro
Diverse
Sărbătoarea Mărțișorului și a primăverii are loc în fiecare an la data de 1 Martie.
La fiecare sărbătoare din calendar, există o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, care fac parte din folclorul românesc.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul: război.
Citeste si: BREAKING NEWS! A MURIT preotul Ciprian Necula!- kanald.ro
Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.
Pe 1 martie se obișnuiește ca bărbații să le ofere femeilor mărțișoare, în semn de respect și admirație.
Scopul purtării mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul odată cu venirea primăverii.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele doua săptămâni. În localitățile transilvănene, mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se considera că astfel se pot speria duhurile rele.
În județul Bihor se crede că, dacă oamenii se spală cu apă de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă, de mărțișor, pentru a fi iubite mereu.
În Maramureș și în Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților pe 1 martie, aceștia oferind, la rândul lor, fetelor mărțișoare de 8 martie.
Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr.
În zilele noastre, Mărţişorul se poartă o perioada de timp bine determinată şi nu mai este purtat la gât, ci la încheietura mâinii, sau este prins în piept, cu convingerea că toate dorinţele se vor împlini.
Dacă mărțișorul este dat jos înainte de vreme, este un semn al ghinionului. După ce este dat jos, nu se aruncă, ci se prinde în ramurile unui pom fructifer pentru a aduce belșug.
Un alt obicei care încă se respectă pe 1 martie este alegerea “babelor”. “Babele” reprezintă o tradiție pur românească: de pe 1 până pe 9 martie fiecare își alege o zi, sau mai bine zis o “babă”, iar, așa cum vă fi vremea în acea zi, așa este și firea omului respectiv, spun unii bătrâni, sau alții spun că, așa cum este vremea în acea zi, așa vă fi și următorul an pentru cel care a ales.
Citeste si: Părintele Ciprian Petre Necula s-a stins din viață! Acesta avea vârsta de doar 47 de ani- kfetele.ro
Citește și: Ce sărbătorim pe 1 Martie 2025. Legenda și semnificația Mărțișorului
Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.
În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii.
Mărțișorul este considerat un simbol al luptei vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. De asemenea mărțișorul este considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii.
Totodată, mărțișorul este considerat un simbol al primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară.
Mărțișorul este purtat la vedere timp de aproximativ două săptămâni sau toată luna martie, pentru că aduce optimism și credință.