Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2025? Vezi când are loc Revelionul pe stil vechi

Românii, sârbii, bulgari, rușii lipoveni, dar și basarabenii sărbătoresc Revelionul la o dată diferită.

Vezi care sunt tradițiile popoarelor care sărbătoresc Revelionul pe stil vechi, dar și la ce dată intră acestea în Noul An.

Pe ce dată este Anul Nou pe rit vechi în 2025? 

În anumite zone ale țării, în special în zonele de graniță, dar și în alte țări vecine există obiceiul ca ortodocșii să celebreze Noul An la o dată diferită față de cea pe care o știm.

Citeste si: Postările emoționante pe care Igor Cuciuc le-a făcut în cursul zilei de ieri! Ce a uimit cu adevărat la un comentariu lăsat de mama Andreei Cuciuc, Diana? "Dumnezeu e mare!" - kfetele.ro

Deși o mare parte a populației creștin ortodoxe sărbătorește Revelionul pe 1 ianuarie, există și o minoritate în România, care sărbătorește Noul An, dar și sărbătorile ortodoxe, la o dată diferită. Acești credincioși cinstesc sărbătorile pe rit vechi sau stil vechi, fiindcă se ghidează după alt calendar.

Calendarul pe rit vechi este calendarul Iulian, care este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial adoptat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1924.

Astfel, credincioșii care respectă calendarul pe rit vechi, sărbătoresc Noul An la data de 14 ianuarie.

Citește și: Când se merge cu Sorcova în 2024. Tradiția este mai ales păstrată de către cei mici

De ce se sărbătorește Revelionul pe rit vechi

Înainte de Nașterea lui Hristos, timpul dintr-un an se calcula prin două modalități: metoda egipteană și romană. După metoda de calcul egipteană erau 365 de zile într-un an, iar după metoda romanilor se calculau 355 de zile într-un an. Astfel exista o diferență de 10 zile între cele două sisteme de calcul.

Din dorința de a pune în acord aceste calendare, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie – echinocțiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Însă, specialiștii astronomi au constatat că şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanța cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Citește și: Cât durează vacanța de iarnă a elevilor și a profesorilor din anul școlar 2024 -2025

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Citeste si: Zeci de urmăritori au felicitat-o pe Carmen de la Sălciua, după ce a apărut într-o rochie în care se observa burtica artistei. Aceasta a făcut un anunț important: “Sper ca am lămurit situația.” - kfet

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi - catena.ro

Citeste si: Igor Cuciuc, neputincios fără ajutorul lui Nicolae Botgros. CE A RECUNOSCUT în fața tuturor: "Am plâns împreună". După toate acuzațiile publice care au zdrobit familia dirijorului, nimeni NU credea că

Ca să fii sănătos tot anul, trebuie ca pe 14 ianuarie să te speli pe față cu apa în care este pus un bănuț de aur sau de argint.

La sărbătoarea din prima zi a anului pe rit vechi se spune că fecioarele își pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Aceste punți tradiționale sunt făcute din rămurele de măr dulce, fiind plasate în locuri ascunse. Potrivit tradiției, dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, relatează traditii-superstitii.ro.

Pe 14 ianuarie, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă.

La sărbătoarea din prima zi a anului se obișnuiește ca tinerele să scrie pe două bilețele numele lor și al persoanei iubite cu care și-ar dori să se mărite. Cele două bilete se pun sub pernă, înainte de culcare, iar dimineața se scoate unul dintre bilete. Dacă fata nimerește numele celui iubit, atunci se vor căsători în acel an, însă dacă scoate biletul cu numele său, atunci nunta nu va avea loc.

Surse: crestinortodox.ro, agerpres.ro, folclor-romanesc.ro

Abonează-te pe

Urmărește-ne pe
canalul "WOWbiz.ro"