Povestea Coifului de la Coțofenești: Din cotețul găinilor la comoară națională! Descoperit întâmplător, după ani în care a avut diverse întrebuințări

Diverse

Povestea Coifului de la Coțofenești: Din cotețul găinilor la comoară națională! Descoperit întâmplător, după ani în care a avut diverse întrebuințări

Mihaela Costin Autor

Publicat: 17:14, 25 ianuarie 2025

Actualizat: 22:58, 25 ianuarie 2025

Parte a Tezaurului României, Coiful de la Coţofeneşti nu reprezintă doar o piesă arheologică de excepție, acesta are și o poveste fascinantă.

Fabricat din aur masiv și decorat cu motive artistice ce îmbină influențe persane și autohtone, Coiful de la Coţofeneşti este o capodoperă datată în prima jumătate a secolului al IV-lea î.e.n. Potrivit specialiștilor, artefactul ar fi aparținut unei căpetenii geto-dacice, fiind un simbol de rang și putere într-o epocă a aristocrației tribale.

O descoperire accidentală

Coiful a ieșit la lumină întâmplător, iar circumstanțele descoperirii sale rămân controversate. Cele mai vehiculate versiuni susțin fie că obiectul a fost găsit de un elev ce ara un câmp, fie că a fost descoperit după o ploaie torențială de doi copii care pășteau vitele pe malul unui râu.

Cert este că acest artefact strălucitor, găsit la rădăcina unui nuc, a devenit un obiect de joacă al copiilor, care-l foloseau pe post de căciulă, înainte de a fi uitat pe un coteț din gospodăria familiei Simion din Coţofeneşti.

Citeste si: Cum și-a prevestit sfârșitul gravida care a murit în explozia din Rahova. Mama tinerei a făcut dezvăluiri sfâșietoare: "Sună-mă să vezi dacă mă mai trezesc!"- kanald.ro

Copilul familiei Simion este cel despre care se spune că ar fi găsit Coiful și că ar fi venit cu el acasă pe cap, pe post de căciulă.

O lungă perioadă a fost aruncat prin gospodărie, fiind folosit la diverse lucruri, printre care și adăpătoare la animale și chiar obiect decorativ pentru coteț. În tot acest timp, familia Simion habar nu avea că are în gospodărie poate cea mai mare comoară istorică a României.

Ion Marinescu Moreanu este cel care a descoperit Coiful

Ion Marinescu, un comerciant respectat din Ploiești și veteran al Primului Război Mondial, a fost cel care a intuit valoarea uriașă a coifului.

În ianuarie 1929, acesta a cumpărat obiectul de aur de la familia Simion pentru suma impresionantă de 35.000 de lei, echivalentul unei mici averi la acea vreme. Grație viziunii sale, coiful a fost donat Muzeului Național de Antichități, intrând astfel în patrimoniul cultural al țării.

Coiful de aur, cântărind 770 de grame, este aproape complet, lipsindu-i doar partea superioară a calotei. Decorat cu ochi proeminenți, sprâncene răsucite și motive punctate, piesa impresionează prin măiestria execuției. Istoricii consideră că acest coif de paradă avea rol apotropaic, simbolizând protecție și putere.

Dumitru Berciu, în lucrarea sa „Arta traco-getică”, subliniază caracterul său unic, numindu-l o capodoperă a artei geto-dacice.

Astăzi, Coiful de la Coţofeneşti este una dintre cele mai reprezentative piese ale patrimoniului național, fiind admirat, pînă astăzi, în expoziții și albume de artă. Povestea sa continuă să fascineze, dezvăluind nu doar măiestria meșterilor antici, ci și valoarea nepieritoare a istoriei românești.

„Copiii săi, care împreună cu alţii, păzeau vitele la păscut pe malul râului, au văzut în mal un obiect strălucind foarte tare în razele soarelui de vară, în 1928.

Jucăuşi, copiii au scormonit în mal de unde au scos ceea ce ei numeau «o căciulă strălucitoare». Au început să şi-o smulgă unul altuia din mâini până când i-au rupt partea superioară. Copiii lui Simion Alexandru au rămas cu corpul căciulii pe care l-au adus acasă. Partea superioară şi-a pierdut urma.

Ajunge din mâinile celorlalţi copii la părinţi care, nerealizându-i decât valoarea strict materială, au valorificat-o probabil ca metal preţios“, scriu Radu Coroamă şi Vlad Manoliu povestea descoperirii coifului, pe baza mărturiilor copiilor lui Ion Marinescu Moreanu.

Citește și: Jaf ca-n filme: Coiful de la Coțofenești și mai multe brățări dacice, furate după o explozie la un muzeu din Olanda

Coiful de la Coțofenești, furat în ianuarie 2025 de la un muzeu din Olanda

Un jaf ca-n filme a zguduit lumea culturală. Sâmbătă dimineața, 25 ianuarie 2025, s-a anunțat că la Muzeul Drents din Assen, Olanda, o explozie a distrus un zid de beton armat, permițând accesul a trei hoți care, în doar două minute, au furat Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur.

Imaginile video surprinse de camerele de supraveghere arată că făptașii nu purtau cagule, iar autoritățile analizează acum materialele pentru a-i identifica. Deși inventarul complet al obiectelor lipsă nu a fost finalizat, se confirmă că printre piesele furate se află cele mai valoroase exponate ale tezaurului dacic.

Citeste si: Reacția Adrianei Bahmuțeanu, după ce medicul Flavia Groșan a intrat în comă. Ce se întâmplă acum cu ea: “O profesionistă umilită.”- kfetele.ro

Citeste si: Gestul lui Ahmed, făcut zob! Veronica l-a desființat cu replici de neuitat: "Ce să fac eu cu tine? Ia mâna de pe mine". Concurentul din Casa Iubirii EXPLODEAZĂ după umilința publică: "Cum adică ce să faci cu mine?". REACȚIA lui te lasă fără cuvinte- radioimpuls.ro

Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, a declarat că hoții „s-au dus țintit la vitrinele care conțineau coiful și brățările”, demonstrând o cunoaștere precisă a valorii exponatelor. Aceste piese de o valoare inestimabilă, considerate simboluri ale civilizației dacice, au fost transportate în Olanda cu un avion militar și sub paza armată, conform procedurilor standard pentru expozițiile internaționale.

Citește și: Locul din România unde se găsesc specii unice pe Terra, descoperit întâmplător la ordinul lui Ceaușescu! Asemănat de NASA cu Marte și izolat timp de 5,5 mil. ani, se afla aproape de București

Mașina folosită de hoți a fost găsită ulterior incendiată sub un pod, ceea ce îngreunează investigațiile. Erau ultimele două zile în care tezaurul se afla la Muzeul din Drent.

Poliția olandeză, în colaborare cu Interpol, a activat mecanismele de cooperare transfrontalieră pentru a recupera tezaurul. Autoritățile române și olandeze își exprimă angajamentul de a soluționa cazul, subliniind importanța patrimonială și simbolică a acestor artefacte.