România, la un pas de categoria „junk”? Ce înseamnă această etichetă și de ce ar trebui să ne îngrijoreze: "Este o situație foarte periculoasă" | EXCLUSIV

Exclusiv

România, la un pas de categoria „junk”? Ce înseamnă această etichetă și de ce ar trebui să ne îngrijoreze: "Este o situație foarte periculoasă" | EXCLUSIV

Ioana Stan Autor

Publicat: 21:26, 10 iulie 2025

România se află într-un moment extrem de delicat, iar avertismentele economiștilor nu mai pot fi ignorate. Dacă nu reușim să ținem sub control deficitul bugetar și să implementăm măsurile promise, agențiile internaționale de rating ar putea lua o decizie drastică: să coboare ratingul de țară la nivelul „junk”, adică nerecomandat pentru investiții.

Dar ce înseamnă când o țară este în categoria "junk"? Este mai mult decât o etichetă umilitoare. Este o lovitură cu efecte în lanț care va atinge fiecare colț al economiei: de la statul care se împrumută mai scump, la firmele care pierd încrederea investitorilor, și până la românul de rând care va simți presiunea în prețuri, dobânzi și taxe.

Ratingul „junk”, tradus: investiții mai puține, împrumuturi mai scumpe, fonduri europene blocate

Analistul economic Aurelian Dochia atrage atenția că riscul retrogradării României la categoria de țară nerecomandată investitorilor este real și periculos.

Citeste si: Un nou mesaj din partea mamei Andreei Cuciuc, după ce a mărturisit că fiica ei ar fi fost omorâtă. Ce spune soția artistului Igor Cuciuc: “O să am grijă să primească fiecare ce a oferit.”- kfetele.ro

„Două sunt consecințele. Una este că riscăm, la evaluarea următoare, ca agențiile de rating să ne treacă în categoria de nerecomandat investitorilor, și asta înseamnă pierderea unor capacități de finanțare și costuri de finanțare mai mari.

Este o situație foarte periculoasă.”, a declarat economistul pentru WOWbiz.ro.

Citește și: Redresarea bugetară, pe muchie de cuțit! Planul a ajuns la Bruxelles, dar pericolul abia începe: România are termen până pe 15 octombrie să livreze rezultate, nu promisiuni. Analist financiar avertizează: „Singurele măsuri care pot produce bani rapid”| E

România riscă să fie retrogradată la junk

Mai mult, Aurelian Dochia avertizează că efectele nu se opresc la piețele financiare: „A doua consecință foarte negativă este că probabil că multe din fondurile europene la care sperăm de pe acum nu vor mai putea fi accesate.

Avem un angajament față de Uniunea Europeană că în 2025 scădem la 7% din PIB deficitul bugetar. Dacă nu se împlinește, nu ne mai ascultă nimeni și toate renegocierile pe care le-am încercat până acum nu prea au dat rezultate. Tonul se va înăspri dacă noi nu arătăm că măcar facem eforturi să rezolvăm lucrurile.”

Cu alte cuvinte, pierderea ratingului de țară ar echivala cu pierderea încrederii. Iar în lipsa acesteia, România riscă să rămână izolată, cu mâinile întinse și fără prea mulți parteneri dispuși să mai acorde sprijin financiar sau încredere în capacitatea statului de a-și onora angajamentele.

Citește și: Miza reală a măsurilor de austeritate luate de Guvernul Bolojan. De ce primul val de măsuri îi vizează pe românii de rând și ce urmează de fapt. Avertisment sumbru de la specialiști: "Al doilea pachet de măsuri este cel cu adevărat important"| EXCLUSIV

Un an decisiv: România trebuie să împrumute 50 de miliarde de euro

Situația este cu atât mai critică cu cât România are nevoie urgentă de finanțare.

Potrivit economistului Adrian Negrescu, miza anului 2025 este enormă: „România trebuie să împrumute în acest an 50 de miliarde de euro, pentru a putea să plătească pensii, salarii, pentru a duce la bun sfârșit toate proiectele pe care și le-a propus în 2025.”

Pentru ca acest împrumut să fie posibil, România are nevoie de un rating cât mai bun. De aceea, spune Adrian Negrescu, primul pachet de măsuri fiscale adoptat recent este mai mult decât un plan pe hârtie – este un test de încredere.

„Eu sper ca acest prim pachet de măsuri să reclădească încrederea în România. Noi avem nevoie de această încredere pentru a putea să ne împrumutăm. Acest prim pachet de măsuri are legătură cu încrederea, cu evitarea ratingului 'junk'.”

Citește și: Ce ar însemna dacă România ajunge să se împrumute la FMI: Colacul de salvare al țării sau un compromis riscant? Economistul Adrian Negrescu avertizează: "Nu este un fond de caritate, nu este o instituție care să ajute țările"| EXCLUSIV

De ce contează ce spun agențiile de rating?

Citeste si: Ninge în România! Unde s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură, de -6,4 grade Celsius- kanald.ro

Citeste si: Acuzații GRELE la adresa tatălui campionului David Popovici: "A fost scandal. S-a folosit de notorietatea fiului". INFORMAȚIA momentului despre Mihai Popovici zguduie lumea sportului: "Acesta este tristul adevăr"- radioimpuls.ro

Agențiile internaționale de rating, precum Standard & Poor’s, Moody’s sau Fitch, analizează periodic capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile. Ratingul acordat influențează decisiv cât de ușor (sau greu) poate statul respectiv să acceseze bani de pe piețele internaționale.

Dacă România ajunge la categoria „junk”, investitorii vor cere dobânzi mai mari pentru a-și asuma riscul. Iar statul, obligat să plătească mai mult pentru aceiași bani, va împovăra bugetul și mai tare.

În plus, ratingul negativ se reflectă și asupra companiilor românești. O scădere a ratingului de țară înseamnă automat o perspectivă negativă și pentru marile firme, ceea ce reduce atractivitatea pieței locale pentru investitorii străini.

România nu este (încă) în categoria „junk”, dar riscă să ajungă acolo dacă nu respectă angajamentele asumate față de Uniunea Europeană și dacă nu ia măsuri reale pentru reducerea deficitului.