Potrivit acestui proiect, toate firmele care activează în domeniul jocurilor de noroc vor fi obligate să raporteze la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor( ONPCSB) tranzacţiile care depăşesc 2.000 de euro. Totodată, trebuie identificate persoanele care fac aceste tranzacţii.

„Dacă legea intră în vigoare în această formă, activitatea de păcănele va fi blocată”, a declarat Sorin Constantinescu, expert în combaterea criminalităţii economico-financiare în domeniul jocurilor de noroc.

Opinia acestuia se bazează pe o logică simplă: în cazul agenţiilor stradale, oamenii joacă direct la aparate, fără să treacă printr-un proces de identificare, aşa cum se întâmplă la cazinourile online precum Vlad Casino.

Pentru a se ţine evidenţa, ar trebui ca angajaţii respectivului operator să noteze datele de pe Cartea de Identitate a fiecărui client, în momentul în care acesta se aşează pe scaun, şi să-i ţină evidenţa câştigurilor.

Presupunând prin absurd că acest lucru se poate întâmpla, este posibil ca un client să câştige sume mai mici în mai multe agenţii ale aceluiaşi operator, care, însumate, să depăşească 2000 de euro. Aşadar, operatorii ar trebui să creeze un sistem prin care să centralizeze câştigurile din toate agenţiile terestre, pentru fiecare CNP în parte. Nu este imposibil, dar nici uşor de realizat, iar costurile pot fi importante.

Pierderi pe linie

Potrivit reprezentanţilor operatorilor din industria jocurilor de noroc, noua lege pentru combaterea spălării banilor poate reprezenta o lovitură dată bugetului statului, întrucât dispariţia păcănelelor ar priva Fiscul de încasări substanţiale: „În România, în momentul de faţă, sunt aproximativ 72.000 de aparate şi doar taxa de autorizare este de 3.000 de euro pentru fiecare aparat! Ca urmare, statul ar pierde peste 200 milioane de euro minim, dacă nu luăm în considerare şi alte impozite şi taxe”.

În noul proiect de lege (suspus procedurii de urgenţă), operatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să transmită către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor un raport pentru activitate suspectă în cazul în care aceştia cunosc, suspectează sau au motive să suspecteze că:

- bunurile/fondurile (indiferent de sumă) provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;

- persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acestuia nu sunt cine pretind a fi;

- informaţiile deţinute pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni.

Acest set de prevederi este considerat periculos pentru operatori, în contextul în care aceştia pot trece cu uşurinţă în „boxa acuzaţilor”, dacă autorităţile consideră că nu au întreprins măsurile necesare pentru monitorizarea clienţilor şi, implicit, au favorizat infractorii.

Practic, clientul trebuie identificat şi înregistrat la orice mişcare pe care o face: când cumpără jetoane, când colectează câştigurile, când face alte tranzacţii.

Nu are importanţă dacă o tranzacţie este nesemnificativă ca şi sumă pusă în joc. Aşa cum am arătat şi mai sus, în exemplul despre câştigurile la păcănele, sumele depuse/retrase de fiecare curent se adună, având relevanţă bilanţul final.

Trebuie să ne aliniem la normele europene

Proprietarii de cazinouri terestre şi de alte agenţii specifice par hotărâţi să renunţe la păcănele şi arată cu degetul către stat. La rândul lor, autorităţile spun că nu au de ales. Fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE, Răzvan Horaţiu Radu, a avertizat că România riscă să fie dată în judecată de Comisia Europeană la CJUE, într-o procedură de infringement, pentru neadoptarea legii de transpunere în legislaţia naţională Directiva europeană 2015/849 pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Sunt acte normative europene a căror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”, a spus fostul subsecretar de stat din Ministerul de Externe, citat de Hotnews.

Statele membre UE, inclusiv România, aveau termen 26 iunie 2017 pentru transpunerea directivei.