
kanald.ro
Exclusiv
România a intrat într-o perioadă economică extrem de dificilă, în care toate semnalele arată spre același diagnostic dur: stagflație, adică stagnare economică dublată de inflație ridicată.
În timp ce prețurile continuă să crească, companiile taie din costuri și încep să disponibilizeze personal. Pentru angajați, asta înseamnă joburi tot mai puține și salarii care nu mai țin pasul cu scumpirile.
Analistul financiar Adrian Negrescu avertizează că fenomenul se extinde rapid în toate sectoarele economiei și că 2025 ar putea fi anul cel mai greu pentru mediul privat din ultimul deceniu.
„În mediul economic, numărul disponibilizărilor de personal crește de la o lună la alta, asta în condițiile în care vânzările scad peste tot. Suntem într-o zonă de stagflație, creștere economică zero și inflație mare, din care vom ieși doar cu măsuri susținute de sprijinire a economiei”, a declarat, în exclusivitate, Adrian Negrescu.
Semnele stagflației sunt tot mai vizibile: firmele reduc activitatea, investițiile sunt puse pe pauză, iar micii antreprenori resimt cel mai puternic efectul scumpirilor. Lipsa comenzilor și costurile uriașe îi obligă pe mulți să renunțe la angajați sau chiar să închidă afacerile.
În același timp, inflația, care a rămas una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, scade puterea de cumpărare a populației.
Prețurile la alimente, chirii și utilități continuă să urce, în timp ce salariile reale scad.„Este un cerc vicios periculos. Pe măsură ce companiile concediază, consumul scade. Iar când scade consumul, firmele vând și mai puțin. În final, toată economia se blochează. Este imaginea clasică a stagflației: prețurile cresc, dar economia nu mai produce valoare”, explică surse economice apropiate de piață.
Adrian Negrescu spune că totul a pornit de la măsurile luate în grabă pentru corectarea deficitului public. Deși necesare, acestea au tăiat brutal din resursele mediului privat.
„Sper ca după valul de măsuri de corectare a deficitului public, absolut necesare, după rectificarea bugetară menită să repună cheltuielile publice pe un fundament sănătos, în 2026 să avem un buget realist și să vedem măsuri concrete de relansare economică”, afirmă analistul financiar.
Pentru populație, efectele stagflației se traduc în facturi mai mari, alimente mai scumpe și o insecuritate crescută pe piața muncii. Chiar și cei care își păstrează locul de muncă se confruntă cu o realitate dură: salariul lunar acoperă tot mai puțin.
Românii sunt nevoiți să-și reorganizeze bugetele, să renunțe la cheltuieli neesențiale și să caute surse alternative de venit.