kanald.ro
Diverse
Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează. Fetele nemăritate își pun busuioc sub pernă
Tradiții românești în Ajun de Bobotează. Iată care sunt obiceiurile și superstițiile respectate pe 5 ianuarie 2024.
Află care sunt tradițiile și obiceiurile românești, respectate în Ajun de Bobotează. Iată câteva superstiții legate de această zi de sărbătoare.
Tradiții în Ajun de Bobotează
Ajunul Bobotezei are loc în fiecare an, pe data de 5 ianuarie și este o zi importantă pentru creștini. De-a lungul timpului, credincioșii au conturat această zi sfântă, cu numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții românești, mai mult sau mai puțin recunoscute de biserică.
Cea mai cunoscută tradiție, care se respectă în Ajun de Bobotează, încă din secolul al IV-lea este ajunarea. Credincioșii țin post negru, chiar și aspru, în data de 5 ianuarie, pentru a primi cum se cuvine Agheasma Mare. Până la apusul soarelui, creștinii nu vor consuma nici măcar apă, ci se vor concentra pe rugăciune și pe legătura lor cu Dumnezeu, în așteptarea zilei de Bobotează.
Seara, aceștia pot consuma fructe și legume uscate sau fierte, fără ulei și fără vin. Dacă Ajunul Bobotezei pică sâmbătă sau duminică, nu se mai face ajunare totală ci, după Sfânta Liturghie și slujba Aghiazmei Mari se pot consuma preparate gătite și cu untdelemn.
În Ajun de Bobotează, preoții săvârșesc Ceasurile împărătești, Liturghia Sfanțului Vasile cel Mare unita cu Vecernia și apoi Sfințirea cea mare a apei.
Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbă, se roagă, aprind lumânări, iar la final primesc o sticlă cu Agheasmă Mare, pe care o vor păstra acasă, la loc de cinste.
Încă din Ajunul Bobotezei, creștinii beau agheasma mare timp de 8 zile, până la odovania praznicului închinat Mântuitorului. Este important să facă acest lucru dimineața, pe nemâncate, după ce se spală pe mâini și pe față. Cifra 8 simbolizează infinitul, viața veșnică pe care credincioșii fără de păcat, cu iubire față de Dumnezeu, o pot primi.
Potrivit tradiției, preotul satului merge în această zi din casă în casă cu „Botezul”. Acesta stropește cu apă sfințită toți membrii familiei, fiecare încăpere a locuinței, gospodăria, dar și animalele oamenilor.
Citește și: Pe ce dată pică Paștele ortodox în 2024. Se face punte cu o altă sărbătoare națională
Obiceiuri românești în Ajun de Bobotează
De-a lungul timpului, au apărut mai multe obiceiuri românești, legate de această zi. Iată care sunt cele mai cunoscute:
-
În noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetele nemăritate pun o crenguță de busuioc sub pernă, furată de la preot, pentru a visa ursitul.
-
În unele zone, cele care vor să vadă chipul celui sortit în vis, obișnuiesc să pună un fir roșu de mătase pe degetul inelar și un fir de busuioc, în Ajunul Bobotezei.
-
Fetele singure atârnau o crenguță de busuioc la streașina casei în Ajunul Bobotezei. Dacă în dimineața de 6 ianuarie, planta era plină de chiciură, se credea că se va căsători cu un bărbat bogat.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi - catena.ro
-
Izolat, la sate, oamenii nu spală sub nici o formă, pentru că se sfințesc apele.
-
Începând cu ziua de 5 ianuarie, nu se mai pun rufe la uscat, deoarece se spune că necuratul se poate agăța de ele.
- În această zi importantă, gospodinele pregătesc o masă mare, cu 12 feluri de mâncare, de care nu se atinge nimeni, până nu sunt sfințite de către preotul care vine cu Iordanul.
Citește și: Calendar ortodox în luna ianuarie 2024. Când avem sărbătoare cu cruce roșie
Superstiții legate de Ajunul Bobotezei
- Se spune că dacă o fată nemăritată va aluneca în ajunul Bobotezei, se va căsători curând.
- Dacă strănuți în această zi, vei avea noroc tot anul.
- Se zice că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar Dumnezeu îi îndeplinește dorințele celui care vede acest lucru.
- În această noapte, ouăle de corb crapă din cauza gerului, iar puii ies și vor încerca să zboare.
- Se spune că pomii care vor fi acoperiți de brumă în Ajun de Bobotează vor fi roditori.
- În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.
- Se spune că Agheasma Mare este vindecătoare de boli și făcătoare de minuni. Credincioșii au mereu în casă o sticlă cu apă sfințită, la care apelează atunci când sunt bolnavi, au necazuri sau când vor să scape de deochi sau de pagubă.
Surse: traditii-superstitii.ro, crestinortodox.ro